Analiză economico-financiară

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Contabilitate
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 9026
Mărime: 285.90KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Iosefina MOROŞAN

Extras din document

1. BAZA TEORETICO-METODOLOGICĂ

A ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Analiza economico-financiară este o disciplină independentă, cu obiect şi

metodă bine determinate.

Analiza economică cercetează activităţile sau fenomenele din punct de vedere

economic, respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute. Esenţial în

analiza economică este luarea în consideraţie a relaţiilor structural-funcţionale, cât

şi a celor de cauză-efect. Analiza financiară, o componentă a analizei economice,

are ca scop stabilirea unui diagnostic asupra situaţiei financiare a întreprinderii,

utilizând informaţii din bilanţ, contul de profit şi pierdere şi raportul anual.

Analiza economico-financiară se realizează în sensul invers al evoluţiei reale

a fenomenului economic, şi anume: de la rezultatele procesului cercetat către

elemente şi factori.

Conţinutul analizei economico-financiare poate fi conceput în următoarele

etape:

– delimitarea obiectului analizei (fapte, fenomene, rezultate);

– determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat;

– determinarea corelaţiei dintre fiecare factor şi fenomenul analizat, cât şi a

corelaţiei dintre diferiţi factori care acţionează;

2

– sintetizarea rezultatelor analizei sub forma concluziilor şi aprecierilor asupra

activităţii cercetate;

– elaborarea măsurilor pentru sporirea eficienţei activităţii în viitor.

Analiza economico-financiară are o metodă proprie, care constă în parcurgerea

următoarelor etape:

– diviziunea şi descompunerea rezultatelor;

– comparaţia;

– determinarea sistemului factorial-cauzal al explicării fenomenului cercetat;

– modelarea fenomenelor economice;

– măsurarea relaţiilor factorial-cauzale;

– generalizarea sau evaluarea rezultatelor.

Diviziunea şi descompunerea rezultatelor. Rezultatele, reflectate prin diferiţi

indicatori ai activităţii întreprinderii, se divid şi se descompun pentru a se constitui

un suport concret al analizei. Diviziunea şi descompunerea rezultatelor sunt

de mai multe feluri: diviziunea după timpul de formare a rezultatelor, diviziunea

după locul de formare a lor şi descompunerea pe părţi, elemente, factori, cauze.

Comparaţia constă în studierea fenomenelor, proceselor şi rezultatelor economico-

financiare prin prisma unui criteriu de referinţă, a unei baze de comparaţie,

cum ar fi: nivelul obiectivelor programate, rezultatele perioadei precedente, rezultatele

altor întreprinderi concurente, normative, standarde.

Condiţia esenţială ce determină caracterul ştiinţific al comparaţiei o reprezintă

comparabilitatea datelor care trebuie să aibă un conţinut omogen, să fie

exprimate într-un etalon unic, să fie determinate după o metodologie unică.

Determinarea sistemului factorial-cauzal al explicării fenomenului analizat

constă în cunoaşterea schimbărilor de stare în activitatea întreprinderii, a

relaţiilor structural-funcţionale ce se formează între elementele acesteia. Determinarea

sistemului factorial-cauzal asigură premisa constituirii modelelor de analiză.

Modelarea fenomenelor economice. Modelul construit reprezintă reproducerea

simplificată, dar exactă a unor aspecte ale realităţii, în care, fiind abstracţie de

tot ceea ce se consideră neesenţial, se realizează o sinteză de un anumit fel, o

generalizare. În funcţie de forma de reprezentare a fenomenului, se disting trei

tipuri de modele: imitative, analogice şi simbolice. În analiza economico-financiară

prevalează modelele simbolice. Ca exemplu, se pot avea în vedere:

a) modelele de corelaţie deterministe:

Măsurarea relaţiilor factorial-cauzale. Cuantificarea relaţiilor factorial-cauzale

are drept scop determinarea mărimii, sensului şi intensităţii acţiunii factorilor

asupra fenomenului cercetat. Pentru comensurarea acţiunii fiecărui factor asupra

fenomenului cercetat se recurge, mai întâi, la determinarea sistemului de legături

dintre factori: legături de tip funcţional şi legături statistice.

Legăturile funcţionale se manifestă între două fenomene, în care unul este

cauză şi celălalt efect; modificarea fenomenului cauză determină în mod univoc

schimbarea fenomenului efect. În cazul în care factorii de influenţă sunt legaţi de

rezultatul economic prin legături de tip funcţional, şi anume: a) produs, raport;

b) sumă, diferenţă, se aplică următoarele metode de calcul al influenţei factorilor

asupra modificării indicatorilor analizaţi: metoda substituirilor în lanţ, metoda

balanţieră, cercetările operaţionale.

Metoda substituirilor în lanţ, considerată de unii autori ca fiind metoda

analizei, se aplică numai în cazul în care între factorii de influenţă şi rezultatul

analizat există relaţia de produs sau raport.

Aplicarea acestei metode impune respectarea următoarelor principii:

a) construcţia modelului se face pe baza aşezării factorilor în ordinea de

condiţionare economică, ceea ce înseamnă că substituirea se face astfel: întâi,

factorii cantitativi şi după aceea, factorii calitativi (când apar şi factorii de

structură, ei urmează celor cantitativi);

b) substituirile se fac succesiv;

c) un factor substituit se menţine ca atare, în operaţiile ulterioare.

În expresia cea mai simplă, legătura de condiţionare a factorilor capătă

expresia unei funcţii: Y = f (x). De exemplu, într-o relaţie de trei factori, rezultatul

reprezintă o funcţie exprimată astfel: Y = f(x1, x2, x3).

Folosind valorile din baza de comparaţie şi cele efective, relaţia se notează

astfel:

R0 = a0 · b0 · c0;

R1 = a1 · b1 · c1.

În cazul relaţiei de produs între factorii de influenţă ai rezultatului

economic analizat, aplicarea metodei substituirilor în lanţ se realizează prin

parcurgerea următoarelor etape de analiză:

a) calculul abaterii rezultatului economic faţă de perioada anterioară sau

programată:

- R = R1 – R0;

b) descompunerea abaterii rezultatului economic pe factorii de influenţă:

- R = a1 · b1 · c1 – a0 · b0 · c0;

c) calculul influenţei fiecărui factor asupra abaterii rezultatului economic de

la nivelul programat sau cel obţinut în perioada anterioară:

- R = - a + - b + - c;

– influenţa factorului a (- a):

- a = a1 · b0 · c0 – a0 · b0 · c0 = (a1 – a0) · b0 · c0;

– influenţa factorului b (- b):

- b = a1 · b1 · c0 – a1 · b0 · c0 = a1 (b1 – b0) · c0;

– influenţa factorului c (- c):

hc = a1 · b1 · c1 – a1 · b1 · c0 = a1 · b1 (c1 – c0).

4

Influenţele modificării factorilor a, b şi c asupra abaterii rezultatului

economic analizat sunt diferite de abaterile înregistrate de factorii de influenţă de la

o perioadă la alta sau faţă de perioada prognozată:

Preview document

Analiză economico-financiară - Pagina 1
Analiză economico-financiară - Pagina 2
Analiză economico-financiară - Pagina 3
Analiză economico-financiară - Pagina 4
Analiză economico-financiară - Pagina 5
Analiză economico-financiară - Pagina 6
Analiză economico-financiară - Pagina 7
Analiză economico-financiară - Pagina 8
Analiză economico-financiară - Pagina 9
Analiză economico-financiară - Pagina 10
Analiză economico-financiară - Pagina 11
Analiză economico-financiară - Pagina 12
Analiză economico-financiară - Pagina 13
Analiză economico-financiară - Pagina 14
Analiză economico-financiară - Pagina 15
Analiză economico-financiară - Pagina 16
Analiză economico-financiară - Pagina 17
Analiză economico-financiară - Pagina 18
Analiză economico-financiară - Pagina 19
Analiză economico-financiară - Pagina 20
Analiză economico-financiară - Pagina 21
Analiză economico-financiară - Pagina 22
Analiză economico-financiară - Pagina 23
Analiză economico-financiară - Pagina 24
Analiză economico-financiară - Pagina 25
Analiză economico-financiară - Pagina 26
Analiză economico-financiară - Pagina 27
Analiză economico-financiară - Pagina 28
Analiză economico-financiară - Pagina 29
Analiză economico-financiară - Pagina 30
Analiză economico-financiară - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Analiza Economico-Financiara.pdf

Alții au mai descărcat și

Doctrină și Deontologie Profesională privind Efectuarea Expertizei Contabile

1. CADRUL DE REFERINŢĂ AL MISIUNILOR PRIVIND EXPERTIZA CONTABILĂ 1.1. Conceptul, importanţa, obiectul şi sfera de acţiune a expertizei contabile...

Inventarierea Elementelor de Activ și Pasiv

CAP. I ASPECTE GENERALE PRIVIND INVENTARIEREA 1.1. Definitia inventarierii Din punct de vedere a teoriei contabile, inventarierea este un...

Diagnostic Financiar Contabil

I. PREZENTAREA SOCIETĂŢII „SC RECON SA” ŞI A MEDIULUI SĂU EXTERN 1.1. Profilul şi caracteristicile întreprinderii 1.1.1. Date generale • Forma...

Politici si Optiuni Referitoare la Evaluarea si Contabilizarea Imobilizarilor – IAS 16

1.Aria de definitie si aplicabilitate a temei.Definitii si concepte cheie. Obiectivul normei IAS 16”Imobilizări corporale” este de a prescrie...

Analiza Cost-Volum-Profit

GENERALITĂŢI Analiza cost-volum-profit (CVP) reprezintă analiza modelelor de evoluţie a costului, care pune în evidenţă relaţiile dintre cost,...

Bilanțul Contabil și Contul de Profit și Pierdere

CAPITOLUL II: BILANTUL CONTABIL SI CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 1. Definirea bilantului contabil Bilantul contabil: procedeu specific al metodei...

Analiza economico-financiară

1.1. Necesitatea analizei economico-financiare ca metodă a cunoaşterii Prefacerile care au loc afectează toate sectoarele de activitate, de stat...

Analiza Economico-Financiara - Elemente Teoretice si Aplicatii Practice

Capitolul I. BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE Obiective: - cunoasterea obiectului, tipologiei analizei...

Ai nevoie de altceva?