Asigurări

Curs
7/10 (2 voturi)
Domeniu: Contabilitate
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 42 în total
Cuvinte : 24111
Mărime: 495.48KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gilda Grama
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA AN II CIG ZI, FR, ID

Extras din document

CAPITOLUL I

IMPORTANTA PROTECTIEI OMULUI SI A BUNURILOR SALE ÎMPOTRIVA

CALAMITATILOR NATURALE SI A ACCIDENTELOR. CONCEPTUL DE ASIGURARE

Obiective

2

- Prezentarea tipurilor de protectie la care pot apela oamenii împotriva fenomenelor

naturale si accidentelor

- Clasificarea fondurilor de asigurare

- Clarificarea conceptului de asigurare

- Analizarea contractului de asigurare din punct de vedere juridic si economic

1.1. FENOMENELE NATURALE SI ACCIDENTELE – PERICOLE PERMANENTE PENTRU

VIATA SI BUNURILE OAMENILOR

Producerea unor evenimente sau fenomene poate sa provoace pierderi naturale, sa

stânjeneasca activitatea economica, sa puna în pericol viata sau integritatea corporala a

oamenilor. Pe scurt, omul este supus unor pericole multiple si variate, cauzate de fortele

naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiti factori sociali ori social-economici.

În practica internationala a asigurarilor, unele din evenimentele care provoaca pagube

materiale si/sau afecteaza viata si integritatea corporala a oamenilor sunt denumite generic

catastrofe naturale, în timp ce altele sunt considerate catastrofe tehnice.

În categoria catastrofelor naturale se includ: inundatiile, furtunile, seismele

(cutremurele de pamânt si seismele submarine), seceta si incendiile provocate de temperaturi

caniculare si care transforma vegetatia forestiera în scrum, frigul si înghetul, alte catastrofe

naturale în care intra caderile de grindina, avalansele de zapada etc.

În categoria catastrofelor tehnice sunt incluse sinistrele care au o legatura nemijlocita

cu activitatea omului. Este vorba de: incendii si explozii, accidente de aviatie, accidente

maritime, lacustre si fluviale, accidente rutiere si feroviare, accidente produse în mine si

cariere, prabusiri de cladiri si de lucrari de arta, alte sinistre (atentatele cu bomba, cu masini

capcana, gaze toxice).

1.2. TIPURI DE PROTECTIE A OAMENILOR SI A BUNURILOR ÎMPOTRIVA

FENOMENELOR NATURALE SI ACCIDENTELOR

Evitarea sau prevenirea riscului consta în luarea de masuri capabile sa faca imposibila

producerea unui anumit risc. Este vorba, spre exemplu, de: renuntarea la cultivarea în

anumite zone, a acelor plante care sunt deosebit de sensibile la grindina sau la atacurile unor

daunatori si cultivarea altor plante mai rezistente în zonele respective; renuntarea la cresterea

unor specii de animale în zonele în care acestea sunt în mod frecvent bântuite de epizootii;

evitarea practicarii unor meserii sau profesii de catre persoanele predispuse sa contacteze

anumite boli profesionale etc. Tot aici intra luarea unor masuri având caracter anticipativ,

profilactic, capabile sa împiedice transformarea unor fenomene din posibilitate în realitate.

Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse, presupune ca dupa producerea

evenimentului, însa înainte ca acesta sa fi luat sfârsit, persoanele interesate sa ia masuri

capabile sa reduca la minimum efectele dezastruoase ale acestuia. În aceasta categorie intra

masurile îndreptate spre stingerea incendiilor si împiedicarea extinderii lor; localizarea

epizootiilor si lichidarea urgenta a focarelor epizootice; aplicarea de tratamente curative

persoanelor care au suferit accidente ori s-au îmbolnavit, pierzându-si capacitatea de munca;

tratarea animalelor accidentate ori bolnave si sacrificarea celor nevindecabile; înaltarea de

diguri pentru protejarea localitatilor si obiectivelor economice, social-culturale sau de alta

natura în caz de inundatii, saparea de santuri pentru scurgerea rapida a apelor; în caz de

cutremur, degajarea persoanelor si bunurilor aflate sub darâmaturi si acordarea asistentei

medicale necesare; luarea de masuri pentru oprirea scurgerii titeiului în mare dintr-un tanc

petrolier avariat si stavilirea mareei negre etc.

Crearea de rezerve în vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor

pagube presupune constituirea de catre unitatea economica a unui fond de rezerva, pe care

sa-l foloseasca pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau de accidente.

Trecerea riscului asupra altei persoane se poate realiza în conditiile în care persoana

fizica sau juridica, amenintata de un risc oarecare (sau de un complex de riscuri), consimte sa

plateasca o suma de bani altei persoane (de regula o organizatie specializata), iar aceasta din

urma se angajeaza sa suporte paguba provocata de riscul (complexul de riscuri) respectiv.

1.3. TIPURI DE FONDURI DE ASIGURARE

Fonduri de rezerva financiara îsi constituie unele gospodarii ale populatiei si mai cu

seama unele unitati economice. În masura în care fondurile respective sunt destinate sa

3

acopere pagubele provocate de fenomene neprevazute, ele capata caracterul unor fonduri de

autoprotectie sau autoasigurare. Gradul de compensare a pierderilor suferite si posibilitatilor

de reluare a procesului de productie vremelnic întrerupt depind de marimea fondului constituit.

Numai în cazul în care fondul de care dispune este suficient de mare, o gospodarie sau o

unitate economica este în masura sa-si refaca bunurile materiale distruse de fenomene

naturale imprevizibile sau de accidente. Constituirea unui fond de mari proportii poate avea

loc numai în decursul unei perioade îndelungate de timp, deoarece prelevarea la acest fond a

unei parti mai mari din valoarea adaugata poate influenta negativ ritmul reproductiei largite.

Paralel cu constituirea, la fiecare unitate economica, a unor fonduri banesti în scop de

autoprotectie, apare necesara existenta unor rezerve materiale într-o structura

corespunzatoare cerintelor acesteia. Asadar, aceasta forma se loveste de limitele înguste ale

capacitatii de constituire a fondului de catre fiecare unitate economica în parte si de

inconvenientul imobilizarii unor mijloace mult mai mari decât cele efectiv necesare pentru

acoperirea pagubelor produse în economie.

De aici reiese urmatoarea concluzie: .

Fondurile de rezerva si/sau asigurare se constituie în mod centralizat în bugetul de stat

si în bugetele locale. Asemenea fonduri se prevad în partea de cheltuieli a bugetelor

respective, pe baza veniturilor generale ale acestora, fara sa se solicite contributii speciale din

partea cuiva.

Fondurile de asigurare propriu-zise sunt cea mai importanta forma de constituire a

fondurilor destinate acoperirii pagubelor produse de calamitati naturale si de accidente si se

realizeaza prin intermediul unor organizatii specializate, care pot fi societati comerciale de

asigurare sau organizatii de asigurare mutuale. Aceasta forma se caracterizeaza prin aceea

ca fondul se constituie în mod descentralizat, pe seama contributiilor persoanelor fizice si

juridice asigurate (prime sau cotizatii) dar se utilizeaza în mod centralizat pentru acoperirea

pagubelor suferite de asigurati, adica pierderile provocate de calamitati naturale si accidente

se repartizeaza asupra tuturor participantilor la constituirea fondului.

Preview document

Asigurări - Pagina 1
Asigurări - Pagina 2
Asigurări - Pagina 3
Asigurări - Pagina 4
Asigurări - Pagina 5
Asigurări - Pagina 6
Asigurări - Pagina 7
Asigurări - Pagina 8
Asigurări - Pagina 9
Asigurări - Pagina 10
Asigurări - Pagina 11
Asigurări - Pagina 12
Asigurări - Pagina 13
Asigurări - Pagina 14
Asigurări - Pagina 15
Asigurări - Pagina 16
Asigurări - Pagina 17
Asigurări - Pagina 18
Asigurări - Pagina 19
Asigurări - Pagina 20
Asigurări - Pagina 21
Asigurări - Pagina 22
Asigurări - Pagina 23
Asigurări - Pagina 24
Asigurări - Pagina 25
Asigurări - Pagina 26
Asigurări - Pagina 27
Asigurări - Pagina 28
Asigurări - Pagina 29
Asigurări - Pagina 30
Asigurări - Pagina 31
Asigurări - Pagina 32
Asigurări - Pagina 33
Asigurări - Pagina 34
Asigurări - Pagina 35
Asigurări - Pagina 36
Asigurări - Pagina 37
Asigurări - Pagina 38
Asigurări - Pagina 39
Asigurări - Pagina 40
Asigurări - Pagina 41
Asigurări - Pagina 42

Conținut arhivă zip

  • Asigurari.pdf

Alții au mai descărcat și

Impozitul pe Profit si Imaginea Fidela

Capitolul 1 Studiu privind relatia contabilitate-fiscalitate în contextul unor sisteme contabile reprezentative 1.1 Fiscalitatea-factor de...

Contabilitatea Imobilizarilor

Introducere Activele imobilizate sau fixe denumite si „imobilizari” sau „bunuri imobile” cuprind toate acele valori economice de investitie a...

Contabilitatea, Analiza, Raportarea si Decontarea Taxei pe Valoarea Adaugata

INTRODUCERE În ţara noastră care se găseşte într-un proces tranzitoriu spre economia de piaţă, rata presiunii fiscale este determinată de gradul...

Contabilitatea TVA-ului

NOTIUNEA DE IMPOZIT Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlu, nerambursabil, datorata, conform legii, bugetului de...

Organizarea Activitatii de Decontare si Evidenta Bancara

I.2. Reglementarea contabilitatii bancare Directia contabilitatii generale are urmatoarele obiective : - defineste politica Bancii în domeniul...

Contabilitate de Gestiune

Pe baza calculatiei cheltuielilor de regie, se intocmeste bugetul cheltuielilor de regie: SC…. valabil 1999 Sectia: tratament termic - mii lei –...

Contabilitate de Gestiune

Pentru calculul costului produselor, lucrărilor sau serviciilor, este necesară parcurgerea unor etape, dar şi utilizarea unor procedee de lucru...

Contabilitatea Tertilor

COMPETENTE - cunoasterea categoriilor de decontari in rapot cu tertii - identificarea evenimentelor si tranzactiilor privind decontarile cu...

Ai nevoie de altceva?