Audit Financiar Extern

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Audit Financiar Extern.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 116 de pagini .

Profesor: Cristian Teodorescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Contabilitate, Finante

Cuprins

CAPITOLUL I AUDITUL FINANCIAR CONTABIL DEFINIRE, ROL, OBIECTIVE, PRACTICI ŞI PROCEDURI
1.1. Auditul –Notiuni introductive
1.2. Rolul şi obiectivele auditului financiar-contabil
1.3. Obiectivele auditului financiar-contabil
1.4. Profesia de auditor financiar
CAPITOLUL II ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE AUDIT FINANCIAR-CONTABIL ŞI RESPONSABILITĂŢILE ACESTUIA
2.1. Camera Auditorilor Financiari din România; organizare, atribuţii şi răspunderi
2.2. Obţinerea calităţii de auditori financiari
CAPITOLUL III PLANIFICAREA AUDITULUI
3.1. Notiuni introductive
3.2. Etapele cunoaşterii activităţii entităţii
3.2.1. Elaborarea unui plan pentru obţinerea informaţiilor privind activităţile entităţii
3.2.2. Descrierea metodelor de colectare a informaţiilor
3.2.3. Descrierea activităţii entităţii şi a modului în care se vor utiliza informaţiile colectate
3.3. Cadrul general al auditului
3.3.1. Obiectivele auditului
3.3.2. Abordarea auditului
3.3.3. Resurse umane şi de timp necesare
3.3.4. Informaţii privind persoanele de contact din cadrul entităţilor auditate
3.3.5. Verificarea şi supervizarea planului de audit
3.4. Elaborarea programelor detaliate de audit
3.4.1. Definirea programului de audit
3.4.2. Conţinutul şi formatul programelor de audit
3.4.3. Sursele de informaţii pentru întocmirea programelor de audit
3.4.3.1. Evaluarea riscului şi stabilirea materialităţii
3.4.3.2. Tipul de abordare a auditului
3.4.4. Procedurile de audit
3.4.4.1. Testele de control
3.4.4.2. Procedurile de fond
CAPITOLUL IV STABILIREA MATERIALITĂŢII
4.1. Conceptul de materialitate
4.2. Materialitatea prin valoare
4.3. Materialitatea prin natură
4.4. Materialitatea prin context
4.5. Relaţia dintre materialitate şi riscul de audit
CAPITOLUL V RISCURI ÎN AUDIT
5.1. Notiuni introductive
5.2. Riscul de audit, definire, componenţa, modalităţi de stabilire
5.2.1. Modelul riscului de audit
5.3. Riscul inerent
5.3.1. Evaluarea riscului inerent
5.4. Riscul de control
5.4.1. Evaluarea riscului de control
5.5. Riscul de nedetectare
5.5.1. Definire
CAPITOLUL VI STABILIREA OBIECTIVELOR ŞI A ARIEI DE APLICABILITATE A AUDITULUI FINANCIAR
6.1. Definirea obiectivelor auditului financiar
6.1.1. Aserţiunile managementului cu privire la situaţiile financiare
CAPITOLUL VII ABORDAREA AUDITULUI
7.1. Conceptul de abordare a auditului
7.2. Tipuri de abordare a auditului
7.2.1. Abordarea bazată pe sistem (A.B.S.)
7.2.2. Sistemul de control intern
7.2.3. Caracteristicile sistemului de control intern
7.2.4. Metodologia de evaluare a sistemului de control intern
7.3. Abordarea bazată pe proceduri de fond
7.3.1. Factorii care determină adoptarea abordării
7.3.2. Testele detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor conturilor
7.3.3. Procedurile analitice
7.3.4. Documentarea probelor de audit
CAPITOLUL VIII PROCESUL DE EŞANTIONARE ÎN AUDIT
8.1. Notiuni introductive
8.2. Eşantionarea statistică şi nestatistică
8.3. Metodele de selectare a eşantioanelor
8.4. Etapele eşantionării
8.4.1. Planificarea şi proiectarea eşantioanelor
8.4.2. Determinarea dimensiunii eşantionului
8.4.3. Evaluarea rezultatelor
CAPITOLUL IX PROBE ŞI TESTE DE AUDIT
9.1. Noţiuni introductive
9.1.1. Tipuri de probe de audit
9.1.2. Cerinţele probelor de audit
9.1.3. Criterii de evaluare a probelor de audit
9.2. Nivelul de încredere al probelor de audit
9.3. Tehnici de obţinere a probelor de audit
9.4. Procedurile analitice
9.5. Procedurile analitice utilizate ca proceduri de fond
9.6. Tipuri de proceduri analitice
CAPITOLUL X CONCLUZIILE AUDITULUI ŞI RAPORTAREA
10.1. Notiuni introductive
10.2. Cerinţele raportului de audit
10.3. Forma şi conţinutul raportului de audit
10.4. Opinia de audit
CAPITOLUL XI OBIECTIVELE AUDITULUI FINANCIAR URMĂRITE ÎN CADRUL ENTITĂŢILOR PUBLICE
CAPITOLUL XII OBIECTIVELE AUDITULUI FINANCIAR URMĂRITE ÎN CADRUL SOCIETATILOR COMERCIALE
B I B L I O G R A F I E

Extras din document

CAPITOLUL I – AUDITUL FINANCIAR CONTABIL. DEFINIRE, ROL,OBIECTIVE, PRACTICI ŞI PROCEDURI

1.1. Auditul –Notiuni introductive

Auditul, respectiv examinarea de către o persoană independentă şi competentă a fidelităţii reprezentarilor contabile şi financiare, a constituit şi constituie cheia de boltă pentru probitatea şi credibilitatea tranzacţiilor economice.

Activitatea de audit reprezintă o examinare profesională a unei informaţii, în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente, prin raportarea la un criteriu sau standard de calitate.

Denumirea de audit îşi are originea din latinescul „audiere”, care înseamnă a asculta, a audia, iar verbul englezesc „to audit” este tradus prin a controla, a verifica, a inspecta.

De fapt, termenul „audit” de conotaţie anglo-saxonă, acoperă în esenţă aceeaşi idee ca şi termenii de revizie, verificare sau control, dar lui i se asociază adesea conceptele de calitate, de rigoare, modernism, calificare.

Organizaţiile economice şi sociale au produs întotdeauna informaţii contabil financiare. Nevoia de a verifica aceste informaţii implică un control al conturilor, o revizuire a acestora, o examinare critică efectuată de persoane de specialitate independente.

Realizarea oricărei misiuni de audit la organizaţiile economice, implică existenţa unor reguli precise, formalizate, cunoscute şi acceptate de emiţătorii şi receptorii informaţiei supuse auditului.

Aceste reguli sunt definite la nivel general naţional sau internaţional. Se ajunge la noţiunea de normă, care permite aprecierea calităţii unui audit în raport cu un sistem de referinţă.

1.2. Rolul şi obiectivele auditului financiar-contabil

Aderarea României la Uniunea Europeană a impus în mod inevitabil armonizarea reglementărilor legale ale contabilităţii cu principiile şi normele dreptului contabil practicate de statele membre ale Uniunii Europene, urmărindu-se o cât mai bună armonizare cu prevederile Directivelor Europene şi ale Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Audit.

În acest context, dezvoltarea unui sistem contabil şi de audit financiar compatibil pe plan european şi internaţional, aplicarea corectă a acestuia în practică, dă rigoarea atât de necesară economiilor în tranziţie şi conduce la creşterea încrederii investitorilor interni şi internaţionali, dar şi a instituţiilor de credit, de asigurare-reasigurare şi a pieţei de capital în general, prin protecţia pe care informaţia contabilă construită şi auditată corespunzător o oferă.

Auditul financiar are rolul de a :

▬ verifica respectarea cadrului conceptual al contabilităţii (postulate, principii, norme şi reguli de evaluare) general acceptate, a procedurilor interne stabilite de managementul agentului economic (audit intern şi statutar).

Procedura reprezintă o înlănţuire logică de operaţiuni cu scopul de a atinge un anumit obiectiv.

▬ verificarea şi certificarea reflectării corecte în contabilitate a situaţiilor financiare, imaginea lor fidelă, clară şi completă pe întregul exerciţiu financiar. Corelarea acestor verificări cu modul de aplicare a legislaţiei contabile inclusiv a Cadrului general de armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborate de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (I.A.S.C.)

Din Standardele de Contabilitate Internaţionale şi Naţionale, se desprinde că acest organismul internaţional I.A.S.C., are următoarele obiective principale :

▬ să elaboreze în interesul public, un set unic de standarde globale de contabilitate cu o calitate ridicată, inteligibile şi cu caracter executoriu, care să solicite în situaţiile financiare şi în alte raportări financiare, informaţii calitative transparente şi comparabile, astfel încât să ajute participanţii pe pieţele de capital ale lumii, precum şi alţi utilizatori să îşi fundamenteze deciziile economice;

▬ să promoveze şi să accepte aplicarea riguroasă a acestor standarde;

▬ să găsească soluţii calitative pentru realizarea convergenţelor standardelor naţionale de contabilitate şi a standardelor internaţionale de contabilitate.

Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere şi prelucrare a datelor sunt bine stabilite şi dacă se aplică în permanenţă. Auditul reprezintă o revedere critică pentru evaluarea unei situaţii financiar-contabile determinate.

Reprezintă o examinare efectuată de un profesionist competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate asupra :

▬ Validităţii şi corectei aplicări a procedurilor interne stabilite de managementul unităţii patrimoniale.

▬ Imaginii fidele, clare şi complete a patrimoniului, a situaţiilor financiare şi a rezultatelor obţinute de entitate.

Imaginea fidelă este asociată cu prudenţa, regularitatea şi sinceritatea care caracterizează câmpul de aplicaţii nelimitat al contabilităţii.

Regularitatea contabilităţii presupune respectarea regulilor şi procedurilor contabile şi a principiilor general acceptate prevăzute în legislaţia contabilă internă şi de Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborate de I.A.S.C., precum şi de Standardele de Contabilitate Internaţionale şi Naţionale.

Pentru a fi utile informaţiile oferite de situaţiile financiare trebuie sa o serie de caracteristici calitative principale care determina utilitatea informatiei oferite de acestea dintre care se pot aminti : inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea şi comparabilitatea .

Inteligibilitatea

O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. În acest scop, se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu atenţia cuvenită. Totuşi, informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui

excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori.

Relevanţa

Pentru a fi utile, informaţiile trebuie să fie relevante pentru luarea deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor anterioare.

Rolul de previziune şi cel de confirmare a informaţiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia încearcă să previzioneze capacitatea entităţii de a profita de oportunităţi şi de a reacţiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de

a confirma previziunile anterioare, de exemplu, modul în care entitatea poate fi structurată sau rezultatul activităţilor planificate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Audit Financiar Extern.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIESTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE