Audit intern și guvernanța corporației

1. Argument

• Într-o lume în mişcare, în dinamică complexă şi complicată se simte nevoia unor centre de control şi reglare, capabile să diminueze, să reducă proliferarea crizelor şi scandalurilor financiare.

• Cauzele, motivele structurale ale tulburărilor se cer a fi cunoscute, controlate, influenţate pornind de la aspectele structurale şi cărora guvernanţa corporaţiei le acordă importanţă.

• Guvernanţa corporatistă (a corporaţiei) definită în multe feluri are o componentă, în sens larg, este componenta financiară.

• Componenta financiară trebuie abordată atât formal cât şi al conţinuturilor, atât cantitativ, cât şi calitativ.

• Guvernanţa implică un sistem prin care companiile sunt direcţionate şi controlate, spunea Sir Adrian Cadbury, şeful Comitetului pentru Aspecte Financiare ale Guvernanţei Corporaţiei în regatul Unit (1992).

• O parcurgere a motivelor ce au condus la sporirea importanţei Guvernanţei Corporatiste ne conduce la concluzia că reţelele şi fluxurile informaţionale sunt fundamentul deciziilor de orice fel şi mai cu seamă a celor cu implicaţii financiare.

• Dacă parcurgem principiile OECD referitoare la Guvernanţa Corporatistă /Corporaţiilor cu iz financiar şi la cerinţele calitative strict necesare formulării deciziilor.

• Care sunt principiile OECD?

1. Drepturile acţionarilor 2. Tratament echitabil al acţionarilor 3. Rolul mandatarilor (deţinătorilor de interese în Guvernanţa Corporatistă 4. Dezvăluirea şi transparenţa

- Guvernanţa trebuie să protejeze drepturile acţionarilor inclusiv cel de a obţine informaţii relevante la timp şi de o bază regulată.

- De asemenea ei trebuie să primească informaţii suficiente privind obiectivele, să poată decide.

- Controlul trebuie să funcţioneze eficient şi transparent. - Toţi acţionarii din aceeaşi clasă trebuie trataţi egal, identic.

- Membrii comitetului director şi managerii vor trebui să dezvăluie orice material care implică tranzacţii sau măsuri care afectează compania.

- Când deţinătorii de interese participă la procesul de guvernanţă ei trebuie să poată avea acces la informaţii relevante. - Informaţii despre rezultatele financiare şi operaţionale ale companiei.

- Factorii de risc.

- Informaţiile trebuie elaborate, auditate şi dezvăluite în concordanţă cu standardele de calitate înaltă contabile.

- Auditul anual se efectuează de un auditor extern.

- Diseminarea informaţiilor să fie cinstită, la timp şi relevante.

• Observăm existenţa informaţiei atât ca mărime de intrare supusă transformării, cât şi ca o mărime de ieşire, ca un rezultat.

• Standardele guvernării corporatiste sunt determinate de măsurile pe care companiile le iau în creşterea siguranţei direcţiei direcţionate şi controlate cum şi de mediul legislativ financiar şi etic în care ele funcţionează.

• Etica şi integritatea ca părţi ale culturii corporatiste sunt susţinute de Auditul Intern în direcţia asigurării unei singure versiuni a adevărului financiar.

2. Auditul intern al companiei

• Federaţia Europeană a Experţilor Contabili şi-a însuşit concluziile Raportului Jaap Winter Group şi Legea companiilor şi Guvernanţa Corporatistă a Comisiei pentru comunicare cu scopul de a le aplica în practică prin respectarea unor reguli esenţiale şi adecvat coordonate prin codul Guvernanţei Corporatiste.

o Echilibrarea puterii la nivelul comitetului de decizie al companiei;

o Existenţa în structura organizatorică a companiilor listate a Comitetului de Audit nesubordonat vreunei forţe.

o Independenţa, un atribut cheie important.

o Dezvăluirea integrală a guvernanţei corporatiste.

o Responsabilităţile comitetului de audit.

o Alte principii.

• Auditul intern este tot mai mult acceptat ca o funcţie a companiei, care joacă un rol important în cadrul guvernanţei corporatiste (este o funcţie independentă şi obiectivă, dar şi una subiectivă, umană).

• Comitetul de audit este cel care monitorizează şi supraveghează activitatea funcţiei de audit intern şi nu executivul.

• Auditul intern este, ca şi guvernanţa, definit în multe feluri. Numai dacă ne referim la lucrarea lui Jaques Renard: Teoria şi practica auditului intern, traducere, întâlnim definiţia oficială, dar şi comentariile autorului. Este evident că nu avem o singură definiţie.

• Definiţia Auditului Intern (A.I.) după autorul amintit este următoarea: