Audit Public Intern

Conceptele de audit

Introducere

Acest prin capitol ăţi propune să familiarizeze studenţii cu noţiunile de audit şi

control financiar, precum şi crearea unei imagini asupra sistemului de control financiar

existent în România.

Obiectiv

Definirea auditului financiar, a auditului intern, al auditului public intern;

prezentarea controlului financiar ca funcţie a managementului, a obiectibului general al

controlului financiar şi celui specific controlului intern şi preventiv al entităţilor publice.

Rezumat

Perspectiva aderării României la Uniunea Europeană a impus introducerea

auditului şi în ţara noastră. Etimologia cuvântului audit provine de la latinescul

“AUDIRE” şi înseamnă a asculta. Englezii îi dau semnificaţia de verificare, revizie

contabilă, bilanţ.

Auditul reprezintă examinarea de către o persoană competentă şi independentă a

fidelităţii înregistrărilor contabile, financiare şi fiscale, a probităţii şi credibilităţii

tranzacţiilor economice.

Obiectului auditului a evoluat de la o corectare specifică a fraudelor în documentele

contabile până la o apreciere globală de fidelitate a rapoartelor emise de o entitate

economică şi o analiză critică a procedurilor şi structurilor acestora.

Auditul reprezintă procesul defăşurat de persoane fizice sau juridice legal abilitate,

numite auditori, prin care de analizează şi se evaluează, în mod profesional, informaţii

legate de o anumită entitate, utilizând tehnici şi procedee specifice, în scopul obţinerii de

dovezi, numite probe de audit, pe baza cărora auditorii emit un document, numit raport de

audit, o opinie responsabilă şi independentă, prin apelarea la criterii de evaluare care

rezultă din reglementările legale sau din buna practică recunoscută unanim în domeniul în

care îşi desfăşoară activitatea entitatea auditată.

Auditul reprezintă examinarea de către o persoană independentă şi competentă a

fidelităţii reprezentării contabile şi financiare. Prin audit se înţelege:

• o examinare profesionistă a unei informaţii în vederea expunerii unei opinii

responsabile şi independente, prin raportarea la un criteriu sau standard;

• o cercetare în scopul de a produce o judecată motivată şi independentă, cu

referinţe la normele de evaluare, în vederea aprecierii fiabilităţii ori eficacităţii

sistemelor şi procedurilor unei entităţi economice;

• un examen obiectiv al unui element cu scopul de a exprima o opinie sau de a

obţine o concluzie asupra obiectului auditului.

1.2. Importanţa auditului public intern conform standardelor de audit

Auditul intern este:

• un control intern de atestare sau certificare a documentelor financiar-contabile

care nu se confundă cu noţiunea de control intern al unităţii patrimoniale;

• o activitate independentă de apreciere, pentru conducerea unităţii patrimoniale,

prin examinarea operaţiilor contabile, financiare şi altele privind ansamblul

serviciilor;

• un control de natură managerială care operează prin măsurarea şi aprecierea

calităţii altor acţiuni de control;

• un control de evaluare a sarcinilor, de conformitate a înregistrărilor contabile,

rapoartelor, elementelor de activ, capitalurilor şi rezultatelor;

• activitatea de evaluare organizată în cadrul unei entităţi sub forma unui

serviciu (standarde).

Pentru abordarea unitară a auditului, sunt utilizate mai multe standarde:

• Standardele de Audit IFAC - International Federation of Accountant

(Federatia Internationala a Contabililor);

• Standardele de Audit INTOSAI;

• Liniile directoare ale UE pentru aplicarea Standardelor de Audit INTOSAI;

• Standardele Naţionale de Audit (Camera Auditorilor din România a hotărât

asimilarea Standardelor de Audit IFAC - International Federation of

Accountant ).

Standardele de audit sunt grupate pe clase şi stabilesc cadrul general pentru audit.

Acestea includ:

- Planificarea, controlul şi ţinerea evidenţei. Auditorul trebuie să

planifice, să controleze şi să ţină evidenţa activităţii sale în mod

corespunzător.