Bazele contabilității

CONTABILITATEA

Un sistem informaţional care cuantifică, prelucrează şi comunică (transmite) informaţii financiare despre o entitate economică identificabilă.

TEORIE ŞTIINŢIFICĂ

Sistem coerent de concepte, principii, norme şi procedee, în consonanţă cu care contabilitatea are capacitatea de a dezvălui legături şi raporturi între componentele patrimoniului, de a elabora tehnici de lucru pentru realizarea ei ca sistem de culegere, stocare, transmitere şi analiză a informaţiilor. TEHNICĂ

Sistem coerent de reglementări şi tehnici de lucru cu ajutorul căruia se elaborează situaţiile financiare cu privire la poziţia financiară, performanţele, modificarea poziţiei financiare, modificarea capitalului propriu necesare diferitelor categorii de utilizatori în scopul luării deciziilor economice.

CONTABILITATEA

TEORIE ŞTIINŢIFICĂ

Obiectul contabilităţii

Metoda contabilităţii

DEFINIREA OBIECTULUI CONTABILITĂŢII

Concepţia juridică (patrimonială)

Concepţia economică

Concepţia financiară

Patrimoniul Capitalul Resursele economice

Contabilitatea studiază şi furnizează informaţii în legătură cu:

- existenţa şi starea elementelor patrimoniale

- mişcarea şi transformarea acestora Contabilitatea studiază şi furnizează informaţii în legătură cu:

- existenţa şi starea capitalului

- mişcarea şi transformarea acestuia Contabilitatea studiază şi furnizează informaţii în legătură cu:

- existenţa şi starea resurselor economice

- mişcarea şi transformarea acestora

BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGAŢII

AVERE = CAPITAL

CAPITAL PROPRIU = ACTIV - DATORII

CONCEPŢIA JURIDICĂ

(PATRIMONIALĂ)

PATRIMONIUL

BUNURI ECONOMICE

ACTIVE PATRIMONIALE PASIVE PATRIMONIALE Latura existenţială Latura economică

- bunuri economice

(obiecte ca drepturi de proprietate)

- creanţe

(obiecte ca drepturi de creanţă) - drepturi ale proprietarilor

(patrimoniu propriu)

- obligaţii faţă de terţi

(patrimoniu străin) - bunuri materiale (corporale)

- bunuri nemateriale

(necorporale) - utilitatea bunurilor

- valoarea bunurilor

- valoare de utilizare

- valoare de schimb

Remarcă:

Patrimoniul este format din:

- totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unui subiect de drepturi şi obligaţii (unei persoane fizice sau juridice), numit titular de patrimoniu;

- totalitatea bunurilor cu valoare economică, dobândite în cadrul relaţiilor de drepturi şi obligaţii.

Relaţiile de drepturi au în vedere situaţia în care titularul de patrimoniu (proprietarul) îşi procură bunurile cu valoare economică din resurse proprii, bunurile respective îi aparţin de drept, iar partea respectivă din patrimoniu poartă denumirea de patrimoniu propriu.

Relaţiile de obligaţii au în vedere situaţia în care titularul de patrimoniu (proprietarul) îşi procură bunurile cu valoare economică din resurse aparţinând altor persoane fizice sau juridice, bunurile nu-i aparţin de drept, echivalentul valoric al acestora trebuie restituit proprietarilor; iar partea respectivă din patrimoniu poartă denumirea de patrimoniu străin.