Bazele contabilității

Capitolul I

a) Obligaţia organizării şi conducerii contabilităţii proprii (art. 1) revine: regii autonome, societăţi comerciale, instituţii publice, unităţi cooperatiste, asociaţii şi alte persoane juridice, precum şi persoane fizice care au calitatea de comerciant.

b) Contabilitatea este principalul instrument de cunoaştere, gestiune şi control a patrimoniului şi a rezultatelor obţinute (art. 2).

Contabilitatea trebuie să asigure:

– înregistrarea cronologică şi sistematică (potrivit planului de conturi), prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţilor cu privire la situaţia patrimonială şi a rezultatelor obţinute. Acest lucru trebuie realizat atât pentru necesităţile proprii de informare a agentului economic dar şi pentru informarea următoarelor categorii de utilizatori ai informaţiei: asociaţii, acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale, guvernul etc.

– controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate

– furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional, întocmirea bilanţului pe ansamblul economic naţional

c) Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională iar pentru operaţiunile valutare se ţine atât în moneda naţională cât şi în moneda respectivă.

d) Persoanele prevăzute la articolul 1 au obligatibilitatea să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească bilanţ.

e) Ministerul Finanţelor emite planul de conturi general, modelele registrelor şi bilanţurilor contabile, formularele privind activitatea financiară şi contabilă şi normele metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora.

f) Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris ce stă la baza înregistrării în contabilitate. Acest înscris dobândeşte astfel calitatea document justificativ.

g) Persoanele prevăzute la articolul 1 au obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării agentului economic precum şi în cazul fuzionării sau încetării activităţii acestora.

h) documentul oficial de gestiune al persoanelor prevăzute la articolul 1 îl constituie bilanţul contabil care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.

Capitolul II

Organizarea contabilităţii patrimoniului:

a) Persoanele prevăzute la articolul 1 (în funcţie de mărimea societăţii, precum şi de gradul de complexitate a activităţilor) pot organiza şi ţine contabilitatea în trei moduri:

a.1) Fie compartimente distincte conduse de directorul financiar contabil sau de contabilul şef (care trebuie să aibă studii economice superioare).

a.2) Fie apelând la alte persoane juridice autorizate sau persoane fizice autorizate (experţi contabili sau contabili autorizaţi) cu care se încheie contracte de prestări servicii.

a.3) Fie apelând la persoane fizice care nu au calificarea necesară în domeniul contabilităţii – este situaţia valabilă pentru unităţile mici cu cifră de afaceri sub un anumit plafon. Astfel Ministerul Finanţelor stabileşte în funcţie de evoluţia inflaţiei limitele valorice privind nivelul cifrei de afaceri începând de la care agentul economic are obligaţia de a încheia contracte de prestări servicii pentru întocmirea bilanţului contabil (numai de persoane fizice sau juridice autorizate în acest sens).

b) Obiectul contabilităţii patrimoniului: reflectarea în reflexie bănească a bunurilor mobile şi imobile inclusiv solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi obligaţiile persoanelor prevăzute la articolul 1, precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de aceştia.

Deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi sub orice titlu, a orcăror drepturi şi obligaţii patrimoniale, precum şi efectuarea de operaţiuni patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise.

Capitolul III

Registrele de contabilitate

Principalele registre care se utilizează în contabilitate (obligatorii) sunt:

– registru jurnal

– registru inventar

– registru cartea mare

Registrele de contabilitate se prezintă în mod ordonat şi completate pentru a permite în orice moment identificarea şi controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate.

Pentru verificarea înregistrărilor corecte în contabilitate o operaţiunilor patrimoniale se întocmeşte lunar balanţa de verificare.

Registrele de contabilitate şi toate documentele justificative ce stau la baza înregistrărilor în contabilitate se păstrează în arhiva agentului economic timp de 10 ani cu excepţia ştatelor de salarii şi a bilanţurilor contabile care se păstrează 5 ani. În situaţia lichidării agentului economic toate aceste acte se depun la arhivele statului.