Bazele contabilității

STRUCTURA CONTABILITĂŢII (Legea 82)

Contabilitatea generală (financiară)

norme unitare privind organizarea şi conducerea activităţii economice;

obligatorie pentru toate unitatile economice;

furnizeaza informatii pentru organele financiare, bancare, asociaţi, acţionari, clienţi, furnizori etc.

Contabilitatea de gestiune

organizată de fiecare unitate patrimonială în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii.

Legea nr. 82/1991 a Contabilităţii republicată în 2007, enumeră unităţiile patrimoniale obligate să ţină contabilitatea financiară:

regii autonome, companii naţionale, institute naţionale de cercetare-dezvoltare;

societăţi comerciale care s-au înfiinţat in baza Legii 31/1990 republicată;

societăţi cooperatiste;

Banca Naţională a Romaniei

instituţii publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial de subordonare centrală şi locală;

persoane fizice care prestează activităţi independente;

subunităţile fară personalitate juridică cu sediul in străinatate;

Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii precum si a rezultatelor din activitatea economica.

OBIECTIVE:

înregistrarea cronologică şi sistematică a informaţiilor contabile;

prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie

CARACTERISTICI: Contabilitatea se ţine în limba romana şi în moneda naţională

Evul mediu:contabilitatea in “partidă simplă”

Sec XV: Luca Pacioli pune bazele “contabilităţii în partidă dublă”

Sec. XIX: dezvoltare puternică a societăţilor pe acţiuni, a instituţiilor de credit şi a burselor

1861, în Romania, se introduce contabilitatea publică prin lege.

1913 ia fiinţă Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale la Bucureşti şi în 1920, Academia Comercială la Cluj.

1973 ia fiinţă Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASC), sediul la Londra

1997 începe programul de armonizare a contabilităţii romaneşti cu Standardele internaţionale de contabilitate (IAS)

1999 - OMF 403 «  Reglementările contabile armonizate cu Directiva IV- a Comunităţii Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate » ce include în 1999 un eşantion reprezentativ de societăţi comerciale cotate şi în 2000, toate societăţile cotate

2001 - OMF 94 ce include în program 197 de societăţi comerciale

2002 - OMF 306 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene care se aplică societăţilor mici

2005 - OMF1752 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

2009 - OMF 3055 - înlocuieşte OMF 1752

2014 - OMF 1802 Reglementări contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi anuale consolidate - înlocuieşte OMF 3055

Societăţile comerciale sunt entităţi cu scop economic care se înfiinţeaza prin subscriere de capital, în natură sau modedă, de către persoane fizice sau juridice, în baza Legii 31/1990 republicată.

TIPURI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE

societăţi în nume colectiv - răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor care în caz de pierdere işi acoperă această pierdere prin averea actuală şi viitoare

societăţi în comandită simplă - cu 2 categorii de asociaţi :

Comanditaţi, care răspund nelimitat şi solidar şi participă la conducerea societăţii comerciale;

comanditari cu raspundere limitată (pană la concurenţa capitalului subscris) care nu participă în conducerea societăţilor