Bugetul - componentă managerială a contabilității de gestiune

- CAPITOLUL III

BUGETUL- COMPONENTA MANAGERIALA A CONTABILITATII DE GESTIUNE

3.1. Conceptul si principiile bugetarii

Principala componenta a controlului de gestiune o constituie bugetarea, întrucât o gestiune previzionala presupune a bugeta principalele domenii de activitate ale întreprinderii si a controla respectarea prevederilor bugetelor. Rezulta ca, în sfera bugetarii se înscriu bugetele, de regula, anuale si controlul bugetar.

Luând ca baza planurile pe termen scurt, defalcate din programele pe termen mediu se elaboreaza bugetele anuale care se cuantifica si se aloca resursele necesare, stabilindu-se responsabilitatile pentru realizarea obiectivelor întreprinderii, în conditiile de rentabilitate.

Deci, bugetul este un document de planificare, întocmit înaintea derularii operatiunilor anticipate, format din date financiare, date operationale nefinanciare sau combinate respectiv „o expresie cantitativa a unui plan de actiuni si un ajutor pentru coordonarea si implementarea obiectivelor previzionale. Înscrierea în bugete a datelor rezultate în urma previziunilor constituie bugetarea.”

Bugetele sunt o caracteristica importanta a celor mai multe sisteme de control. Bugetul schimba comportamentul uman si deciziile în sensul dorit de manager, care trebuie sa tina cont de incertitudini, fie cu un buget, fie fara el. Sustinatorii bugetari afirma ca beneficiile asigurate prin utilizarea bugetelor, aproape întotdeauna, depasesc costurile privind alcatuirea si gestionarea bugetelor.

Folosirea bugetelor în gestiunea întreprinderilor prezinta urmatoarele avantaje:

• impune folosirea planificarii în conducerea afacerilor;

• reprezinta cadrul pentru judecarea performantelor, deoarece indica parametrii pe care firma trebuie sa-i realizeze în timp pentru atingerea obiectivelor stabilite: nivelul vânzarilor, al productiei, al costurilor pentru atingerea beneficiului prevazut:

• promoveaza comunicarea si coordonarea în vederea angrenarii si echilibrarii tuturor departamentelor si functiunilor întreprinderii încât sa-si poata realiza obiectivele preconizate;

• obliga responsabilii centrelor de responsabilitate de a prevedea consecintele deciziilor luate sau de luat, bugetele constituind un instrument de referinta în luarea deciziilor;

• permite existenta unui sistem contabil eficient;

• asigura conducerea prin exceptie;

• participarea la activitatea de planificare atât a conducerii, cât si a executantilor.

Controlul bugetar urmareste desfasurarea efectiva a gestiunii în vederea atingerii obiectivelor strategice. El presupune compararea permanenta a rezultatelor reale cu previziunile cuantificate ce figureaza în bugete, în vederea stabilirii cauzelor abaterilor, informarii conducerii de la diferite niveluri ierarhice, luarii masurilor corective necesare aprecierii activitatii responsabilului de buget etc.

Elaborarea si functionarea eficienta a sistemului bugetar presupune respectarea urmatoarelor principii :

- principiul totalitatii presupune bugetarea tuturor activitatilor întreprinderii, prin asigurarea echilibrului între diferitele compartimente functionale si operationale ale întreprinderii;

- principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate din întreprinderi în vederea asigurarii responsabilitatii privind realizarea lui (directorul comercial raspunde de bugetul vânzarilor etc.). Deci este necesar ca bugetul sa se identifice cu o persoana responsabila;

- principiul solidaritatii între departamente si al implicarii lor pentru realizarea în conditii de eficienta a obiectivelor întreprinderii;

- principiul adaptabilitatii (supletii) impune adaptarea sistemului bugetar la modificarile mediului sau previziunilor imperfecte;

- principiul motivatiei si adeziunii personalului pentru bugetarea activitatilor, pentru a se asigura realizarea obiectivelor din buget, controlul realizarii lor si responsabilitatea acestora.

Pentru o bugetare eficienta, conducerea la toate nivelurile trebuie sa studieze cu atentie factorii activitatii productiei. Aceasta presupune ca atentia sa se4 îndrepte în primul rând spre valorificarea cât mai completa a capacitatii lor economico-productive, a potentialului acestor factori, deci spre mobilizarea rezervelor interne.

3.2. Tipologia bugetelor

Studiul tipologiei bugetelor recomanda trei criterii de baza, si anume:

1. Criteriul- timp- respectiv al perioadei de timp pentru care sunt proiectate, dupa care se formeaza trei tipuri de bugete:

- bugete previzionale

- bugete ale exercitiului

- bugete operationale

Bugetele previzionale prezinta estimarile facute pe o perioada mai mare (5 ani) în vederea atingerii obiectivelor strategice.

Bugetele exercitiului, prin care se transpun anual prevederile din bugetele previzionale.

Bugetele operationale defalca pe perioade mici, bugetele exercitiului.

2. Criteriul- obiectului activitatii bugetelor -dupa care se cunosc urmatoarele tipuri de bugete:

- bugete comerciale

- bugete ale activitatii de exploatare

- bugete de costuri

- bugete ale rezultatelor

Bugetele comerciale estimeaza prevederile privind vânzarile unei firme si activitatile de aprovizionare ale acesteia.

Bugetele activitatii de exploatare proiecteaza anual volumul fizic si valoric al activitatii sectiilor principale de fabricatie si a celor auxiliare.

Bugetele de costuri antecalculeaza costurile directe si indirecte pe productie, pe locuri generatoare de costuri si purtatori de costuri.