Cadrul Conceptual pentru Misiuni de Asigurare

Introducere

1. Acest Cadru conceptual defineşte şi descrie elementele şi obiectivele unei misiuni de angajament şi identifică misiunile pentru care se aplică Standardele Internaţionale de Audit (ISA), Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Revizuire (ISRE) şi Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Asigurare. El asigură un cadru de referinţă pentru::

(a) Auditorii profesionişti în practică publică (“practicieni”) în derularea misiunilor de asigurare. Pentru auditorii profesionişti în sectorul public se fac referiri la finalul Cadrului conceptual la Perspectiva Sectorului Public. Auditorii care nu activează nici în practica publică, nici în sectorul public, sunt încurajaţi să aibă în vedere Cadrul Conceptual atunci când derulează misiuni de asigurare.;1

(b) Alte persoane implicate în misiuni de asigurare, inclusiv utilizatorii vizaţi de un raport de asigurare şi părţile responsabile, şi

(c) Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare (IAASB) în dezvoltarea ISA, ISRE şi ISAE.

2. Acest Cadru conceptual nu stabileşte standarde şi nu furnizează cerinţe de procedură pentru derularea misiunilor de asigurare. ISA, ISRE şi ISAE conţin principii de bază, proceduri esenţiale şi îndrumări associate, consecvente cu conceptele din acest Cadru conceptual, necesare pentru derularea misiunilor de asigurare. Relaţia dintre Cadrul conceptual şi ISA, ISRE şi ISAE este prezentată în “Structura declaraţiilor emise de IAASB”, secţiune în cadrul Ghidului pentru Declaraţiile privind Auditul, Asigurarea şi Etica Internaţională.

3. Prezentarea generală a Cadrului conceptual este următoarea:

• Introducere: Acest Cadru conceptual se referă la misiunile de asigurare efectuate de practicieni. El furnizează un cadru de referinţă pentru practicieni şi alte persoane implicate în misiunile de asigurare, cum ar fi cei care angajează un practician (partea “ce se angajează, îşi asumă responsabilitatea”).

• Definiţia şi obiectivele unei misiuni de asigurare. Această secţiune defineşte misiunile de asigurare şi identifică obiectivele a două tipuri de misiuni de asigurare care sunt permise să fie derulate de un practician.

Acest Cadru conceptual face apel la cele două tipuri de misiuni: de asigurare rezonabilă şi de asigurare limitată 2.

• Aria de aplicabilitate a Cadrului conceptual: Această secţiune face distincţie între misiunile de asigurare şi alte misiuni, cum ar fi misiunile de consultanţă.

• Acceptare misiunii: Această secţiune stabileşte caracteristicile ce trebuie expuse înainte ca practicianul să accepte misiunea de asigurare.

• Elementele misiunii de asigurare: Această secţiune identifică şi pune în discuţie cinci elemente ale misiunilor de asigurare ce trebuie avute în vedere în prezentarea practicianului: relaţia tripartidă, problema în cauză, criteriile, probele şi raportul de asigurare. Secţiunea explică importanţa distincţiei între misiunile de asigurare rezonabilă şi misiunile de asigurare limitată (reliefate, de asemenea, şi în Anexă). De asemenea, această secţiune pune în discuţie, spre exemplu, variabilitatea semnificativă a problemelor misiunilor de asigurare, caracteristicile solicitate pentru fiecare criteriu, rolul riscului şi al pragului de semnificaţie în misiunile de asigurare, precum şi modul în care se formulează concluziile pentru fiecare din cele două tipuri de misiuni de asigurare.

• Utilizarea inadecvată a numelui practicianului: Această secţiune pune în discuţie implicarea asocierii practicianului cu o anumită problemă.

Principii etice şi Standarde pentru Controlul calităţii

4. În completarea acestui Cadru conceptual şi a ISA, ISRE şi ISAE, practicienii care efectuează misiuni de asigurare sunt îndrumaţi de:

(a) Codul Etic al IFAC pentru Auditori Profesionişti (Codul), care stabileşte principiile etice fundamentale pentru auditorii profesionişti, şi

(b) Standardele Internaţionale de Controlul Calităţii(ISQC), care stabilesc standarde şi furnizează îndrumări pentru controlul calităţii firmei.3

5. Partea A a Codului stabileşte principiile etice fundamentale pe care toţi auditorii profesionişti trebuie să le respecte, care includ:

(a) Integritate;

(b) Obiectivitate;

RAMEWORK

(c) Competenţă profesională şi atenţia cuvenită;

(d) Confidenţialiate şi

(e) Comportament profesional.

6. Partea B a Codului, care se aplică numai auditorilor profesionişti în practică publică „(practicieni”) cuprinde o abordare conceptuală a independenţei care trebuie avută în vedere, pentru fiecare misiune de asigurare, ameninţările independenţei, măsurile de salvgardare acceptate şi interesul public. Această parte solicită firmelor şi membrilor echipelor de asigurare să identifice şi să evalueze situaţiile concrete şi relaţiile ce au creat ameninţările la adresa independenţei şi să întreprindă cele mai adecvate acţiuni pentru eliminarea acestor ameninţări sau reducerea lor la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de salvgardare:

Definiţia şi obiectivele misiunii de asigurare

7. “Misiunea de asigurare” reprezintă o misiune în care un practician îşi exprimă o concluzie destinată intensificării gradului de confidenţialitate a utilizatorilor vizaţi, alţii decât partea responsabilă, referior la rezultatul evaluării sau măsurătorii unei anumite probleme în funcţie de criterii.

8. Rezultatul (produsul) evaluării sau comensurării unei anumite probleme reprezintă informaţiile ce rezultă din aplicarea criteriilor asupra problemei respective. De exemplu:

• Recunoaşterea, comensurarea, expunerea şi prezentarea prin situaţiile financiare (produsul) rezultat în urma aplicării unui cadru conceptual de recunoaştere, măsurare, expunere şi prezentare, cum ar fi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, (criterii) privind poziţia financiară a unei entităţi, performanţa financiară şi fluxurile de numerar (problema în cauză).

• O afirmaţie referitoare la eficacitatea controlului intern (produsul) rezultă din aplicarea cadrului conceptual pentru evaluarea eficacităţii controlului intern, cum ar COSO sau CoCo (criterii), referitoare la controlul intern, ca proces (problema în cauză). Ceea ce trebuie reţinut din acest Cadru conceptual este faptul că termenul „informaţii referitoare la o anumită problemă/problema în cauză” va fi utilizat pentru a exprima produsul – rezultatul evaluării sau comensurării unei probleme în cauză. El reprezintă informaţiile referitoare la o problemă despre care practicianul colectează probe adecvate suficiente pentru a asigura o bază rezonabilă de exprimare a concluziei într-un raport de asigurare.

9. Informaţiile referitoare la o anumită problemă pot eşua în a beneficia de o exprimare proprie în contextul subiectului şi al criteriilor respective şi de aceea pot fi prezentate eronat, în mod probabil, cu o extindere semnificativă. Aceasta poate apărea în cazul în care informaţiile referitoare la o anumită problemă nu reflectă în mod efectiv aplicarea criteriilor de referinţă pentru subiectul în cauză, spre exemplu, în cazul în care situaţiile financiare ale unei entităţi nu oferă o imagine reală şi fidelă (sau fidelă la un moment dat, sub toate aspectele semnificative), asupra poziţiei sale financiare, performanţa financiară şi fluxurile de numerar, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară sau, în cazul în care afirmaţiile entităţii privind faptul că eficienţa controlului său intern nu este stabilită în mod just sub toate aspectele semnificative pe baza COSO sau CoCo.