Capitalurile Întreprinderii

CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

2.1 Interpretarea financiara a bilantului contabil

A. Activul bilantier

1. Activele imobilizate ale unei societati comerciale au o functionalitate extinsa pe mai multi ani, sub aspect financiar fiind o cheltuiala recuperabila pe mai multe exercitii. Activele imobilizate cuprind imobilizari corporale, necorporale si financiare:

-imobilizarile corporale se concretizeaza în terenuri, constructii, utilaje, mijloace de transport etc. imobilizarile corporale sunt înregistrate în patrimoniu la pretul de achizitie sau la costul de productie, dar sub aspect financiar nu conteaza decât fluxurile pozitive sau negative pe care acestea le genereaza si nu valorile lor absolute de inventar;

- imobilizarile financiare se constituie în cheltuieli de cercetare-dezvoltare, pentru procurari de brevete, licente, marci, ca si avansuri si aconturi pentru brevete si licente. Aceste imobilizari reprezinta cheltuieli ce trebuie recuperate pe mai multi ani;

-imobilizarile financiare se constituie din diverse creante si titluri cum ar fi participatiile la capitalul altor întreprinderi, împrumuturile catre terti, obligatiuni, actiuni si parti sociale la alte întreprinderi etc. Evaluarea acestor titluri se face prin actualizare cel putin o data pe an si se înregistreaza în patrimoniu.

Evaluarea activelor imobilizate se face la una din urmatoarele valori:

- valoarea de cumparare – reprezinta efortul monetar facut de întreprindere pentru a intra în posesia unui activ imobilizat si se bazeaza pe pretul de achizitie, inclusiv cheltuielile cu fiscalitatea, transportul si comisioanele;

- valoarea economica – este data de valoarea actuariala a fluxurilor nete de trezorerie pe care utilizarea activelor respective o poate genera. Valoarea economica desi nu poate fi reflectata contabil deoarece se bazeaza pe anticiparea unor fluxuri, ea poate fi utilizata drept valoare de referinta în cazul unor cesiuni, achizitii etc.;

- valoarea de piata – este valoarea ce poate fi stabilita cu prilejul lichidarii activului respectiv sau sub aspectul costului de înlocuire, tinând cont de gradul de uzura si de parametri tehnici ai noilor active similare.

Ca instrumente ale evaluarii se utilizeaza amortizarea si constituirea de rezerve pentru deprecierea la diminuarea valorii si reevaluarea la majorarea valorii.

2. Activele circulante se întâlnesc într-o diversitate de forme, în functie de caracteristicile activitatii economice desfasurate de întreprindere:

- stocurile diverse includ toate tipurile de materii prime, materiale, combustibili, productie în curs de executie, marfuri, ambalaje etc. si sunt evaluate contabil la pretul de achizitie sau productie, dupa caz.

- creante clienti – reprezinta marfuri expediate dar neîncasate, avansuri si aconturi acordate personalului, creante asupra bugetului statului etc.;

- aconturi si avansuri – au în vedere atât constructorii, antreprenorii cât si furnizori;

- valori mobiliare de plasament – sunt reprezentate de diverse titluri achizitionate în vederea realizarii unui câstig pe termen scurt. Aceste titluri se înscriu în patrimoniu la valoarea lor de cumparare, iar la sfârsitul exercitiului se estimeaza la valoarea lor posibila de negociat (curs, daca sunt cotate la bursa);

- disponibilitati banesti – numerar în casa, în conturi la banca, valori imediat convertibile în numerar: cecuri de încasat scadente, diverse efecte comerciale de încasat sau scontabile, cupoane de încasat etc.

Modificarea valorii activelor circulante poate avea loc daca se constata diferente între valoarea stocurilor din evidenta contabila si valoarea actuala a stocurilor, apreciata în functie de piata si de utilitatea acestora pentru întreprindere:

- daca valoarea actuala valoarea de inventar – se constituie rezerva pentru deprecierea stocurilor;

- daca valoarea actuala valoarea de inventar – are loc reevaluarea stocurilor.

Rezervele pentru depreciere se constituie astfel:

- stocuri de materii prime: pretul de achizitie – pretul de vânzare la cursul zilei + cheltuieli de vânzare;

- stocuri produse finite: cost de productie - pre tul de vânzare la cursul zilei + cheltuieli de vânzare + % de profit;

- creante clienti: valoarea nominala – valoarea neta.

B. Pasivul bilantier – este reprezentat de capitalul propriu si de datoriile pe termen lung, mediu si scurt.

Capitalul propriu – se compune din capitalul social care se formeaza din sumele puse la dispozitia întreprinderii cu caracter permanent de catre proprietari sub forma aportului în numerar sau în natura, din cresterile ulterioare de capital, din diferentele favorabile din reevaluari, profitul nedistribuit, rezultatele favorabile ale exercitiului curent înainte de repartitie si eventual pe seama subventiilor primite.