Capitolul V - contabilitatea disponibilităților și depozitelor clientelei nefinanciare

Capitolul V

CONTABILITATEA DISPONIBILITATILOR SI DEPOZITELOR

CLIENTELEI NEFINANCIARE

1. Disponibilitatile la vedere

Contractul de cont curent este definit ca fiind conventia încheiata intuitu personae prin care partile, de regula o banca si clientul ei, consimt ca toate creantele si datoriile lor reciproce sa fuzioneze într-un sold unic care sa defineasca pozitia unuia fata de celalalt ca debitor sau creditor (Turcu, I., 1995). Un asemenea contract se poate încheia si între doua banci sau între doi comercianti care nu sunt institutii de credit, dar care consimt ca operatiunile care se deruleaza între ei sa fie înscrise în cont curent.

Utilitatea contractului de cont curent consta în aceea ca:

- reprezinta un mod simplificat de reglementare a creantelor reciproce;

- constituie un instrument de credit comercial.

În derularea fireasca a relatiilor bancher – client se disting trei momente:

- deschiderea contului– acest moment este conditionat de existenta capacitatii civile a titularului. În momentul deschiderii contului, banca trebuie sa-si informeze clientul în legatura cu conditiile de utilizare ale acestuia, cu modalitatea de remunerare a diferitelor servicii efectuate prin cont;

- functionarea contului bancar. În conformitate cu întelegerea stabilita ( cel mai adesea printr-un contract), bancherul are obligatia tinerii contului clientului si a efectuarii operatiunilor ordonate de titular, cu verificarea prealabila a valabilitatii semnaturii. Banca trebuie sa execute fiecare instructiune primita. În cazul în care se constata unele erori, ca urmare a neclaritatii ordinelor primite de la clienti, banca este exonerata de orice raspundere. Fiecare operatie este înregistrata în cont printr-un articol contabil si adusa la cunostinta clientului prin extrasul de cont periodic (conform întelegerii stabilite la deschiderea contului). Clientul are asupra bancii o creanta egala cu soldul contului deschis. În limita acestuia, el poate trage cecuri, ordona viramente sau retrage numerar.

- închiderea contului. Durata pentru care se deschide un cont este în general nedeterminata. Închiderea contului poate surveni atât din initiativa clientului, prin cererea rambursarii soldului, cât si conform hotarârii bancii, în cazul clientilor indezirabili. În functie de normele stabilite de BNR, conturile în care nu s-a înregistrat nici o operatiune timp îndelungat sunt închise.

Contabilitatea disponibilitatilor se realizeaza cu ajutorul contului 2511 Conturi curente. Este cont bifunctional din punct de vedere al soldului, cu functie contabila de datorii (pasiv). În creditul contului se evidentiaza sumele intrate reprezentând depuneri de numerar, încasari prin virament, credite obtinute, dobânzi bonificate de banca. În debitul contului sunt evidentiate sumele ridicate în numerar, platile efectuate prin virament, sume reprezentând rambursari de credite, plati de dobânzi si comisioane percepute de banca etc. Soldul creditor reprezinta disponibilitati în lei sau valute aflate în cont la banca pe numele titularului de cont. Soldul debitor apare cu totul accidental si reprezinta credit în descoperire de cont ( overdraft ).

Conturile curente sunt purtatoare de dobânda la vedere care se calculeaza dupa metoda directa sau conform metodei în scara. Ambele au la baza principiul de calcul al dobânzii simple. Metoda directa se utilizeaza atunci când rata dobânzii este reciproca (rata dobânzii pentru sumele debitoare este egala cu rata dobânzii pentru sumele creditoare). Metoda în scara ( Hamburg ) se poate aplica atunci rata dobânzii pentru sumele debitoare difera de rata dobânzii pentru sumele creditoare. În urma calcului dobânzii poate rezulta:

- dobânda de platit, care pentru banca este cheltuiala, iar pentru client venit. Este dobânda care , la scadenta se înscrie în creditul contului curent, sporind astfel disponibilul din cont;

- dobânda de încasat, care pentru banca este venit, iar pentru client cheltuiala. Este dobânda care, la scadenta se înscrie în debitul contului curent, fiind aferenta creditului overdraft (soldului creditor al contului curent).

Pâna la momentul scadentei dobânda aferenta contului curent se evidentiaza cu ajutorul contului 2517 Creante si datorii atasate. Este cont bifunctional care se dezvolta în sintetice de gradul al III-lea în:

- 25171 Creante atasate – cont de activ care evidentiaza dobânda calculata si neajunsa la scadenta aferenta soldului debitor al contului curent;

- 25172 Datorii atasate – cont de pasiv care tine evidenta dobânzii calculate si neajunse la scadenta, aferente soldului creditor al contului curent.

Dobânda reprezinta principala sursa de venit a bancii dar si o importanta cheltuiala. În cazul dobânzilor aferente conturilor curente, conturile de venit si respectiv cheltuiala care le înregistreaza sunt urmatoarele:

- 7024 Dobânzi de la conturi curente debitoare – evidentiaza dobânda de încasat aferenta soldului debitor al contului curent;

- 6024 Dobânzi la conturi curente – evidentiaza dobânda de platit aferenta soldului creditor al contului curent.