Contabilitate

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Contabilitate
Conține 11 fișiere: pdf
Pagini : 147 în total
Cuvinte : 56317
Mărime: 899.77KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

I. Evolutia contabilitatii de la origini pâna în prezent

1.1. Istoria contabilitatii. Ce este contabilitatea ?

Primele date despre costuri (cheltuieli) si aprovizionare ne-au parvenit din

antichitate, fara ca ele sa fie elemente ale unui sistem contabil articulat.

O forma incipienta a contabilitatii a reprezentat-o crestaturile pe oase de

animale descoperite cu 30.000 ani î.Hr.

Unii istorici considera ca primele „înregistrari” contabile au fost facute abia în

anul 7.500 î.Hr., prin utilizarea semnelor. Astfel, doua cercuri puteau semnifica doua

perechi de vite, iar 12 semne ovale puteau reprezenta o duzina de unitati în care era

masurat grâul.

Se constata ca un prim atribut al contabilitatii a fost acela de a cunoaste din

punct de vedere cantitativ „averea”.

Progresul cunoscut de societatile umane a dat nastere în mod inerent si la

evolutia în plan contabil.

Profesorul C.G. Demetrescu considera în 1947 ca aparitia schimbului, a

monetei, a literelor, a cifrelor, a materialului necesar scrisului etc. au fost factorii

carora li se datoreaza existenta primelor însemnari contabile.

În anul 3200 î.Hr., istoria consemneaza aparitia scrisului, iar în anul 3.000

î.Hr., data ce constituie momentul aparitiei bronzului, numararii si papirusului.

Aparitia Codului lui Hammurabi (circa 2.200-1.800 î.Hr), unul din primele coduri de

legi în care sunt stabilite unitatile de masura, tranzactiile si contractele comerciale si

sunt stipulate pedepse penale, a contribuit la aparitia unor noi forme de decontare

prin faptul ca platile erau stabilite luând drept etalon cantitati fixe de argint sau grâu.

Tot în aceasta perioada, metalul a devenit etalon de schimb în Orientul Mijlociu.

Secolele al VII-lea î.Hr. si al V-lea î.Hr. au avut o semnificatie aparte în

evolutia contabilitatii prin prisma faptului ca în Libia a fost inventata moneda ca

instrument de schimb, iar în Grecia a fost creata prima banca.

Elementele de progres prezentate anterior au facut posibila pastrarea de

izvoare scrise, cum sunt: conturi, calcule, chitante, corespondenta, registre,

inventare, statute.

În acest sens a început sa fie utilizata si evidenta valorica a averii, dublata

de consemnarea tranzactiilor în cadrul unor documente. Tinerea regulata a

registrelor de contabilitate de obicei zilnic, servea drept proba în justitie. Potrivit lui

Sombart, istoria contabilitatii, ar trebui sa înceapa cu cuvintele „la început a fost

contul (ratio)” completata cu ideea ca „din cont s-a nascut contabilitatea”.

La romani, întâlnim ideea de a scrie doua coloane în registrele de casa, în

scopul separarii încasarilor si a platilor, intitulându-le acceptum (credit) si expensum

(debit).

Aceasta delimitare a avut drept cauza dorinta comerciantilor de a avea

informatii complete si exacte despre banii existenti, despre valoarea totala a sumelor

încasate si a celor platite. Ulterior, delimitarea referitoare la ceea ce a crescut si

ceea ce a scazut în cadrul unei „negustorii” va fi aplicata fiecarui element

tranzactionat.

Dezvoltarea comertului si a manufacturilor locale a contribuit la prosperitatea

burgheziei italiene, ceea ce a condus la aparitia bancilor populare si la raspândirea

zarafilor italieni în toata Europa.

În perioada secolelor X - XV, apare, înfloreste si se dezvolta orasul,

considerat ca o categorie economica. În acest sens, D.Rusu si St. Cuciureanu

considera ca orasul italian se dezvolta începând cu secolele VIII - IX, astfel ca în

secolele XII-XIII prezinta, deja un mare avans fata de restul Europei occidentale. În

anul 1202 apare lucrarea matematicianului Leonardo Fibonacci, Liber abaci

(Manual de aritmetica), primul manual de calcule si practici comerciale din lume, în

care sunt introduse literele arabe (indiene) în locul celor romane.

Informatiile referitoare la ceea ce a crescut, ceea ce a scazut si ceea ce

exista dintr-un element nu erau, însa, suficiente. În acea perioada nu se facea

distinctia între tranzactiile ce aveau legatura cu activitatea întreprinderii si cele ce

afectau averea personala a patronilor. Pentru reflectarea mai fidela a averii a aparut

contabilitatea în partida simpla, prin care se evidentiaza în contabilitate raporturile

dintre „întreprindere” si terti. Principiul care sta la baza acestui sistem este acela al

înregistrarii simple, primirea unei valori se înregistreaza în una din coloanele contului

deschis persoanei ce primeste, iar restituirea valorii în cealalta parte a aceluiasi

cont. Aceasta forma de contabilizare a fost practicata în primul rând in Italia, apoi în

principalele tari din Europa occidentala în secolele XIII si XIV.

Acest sistem a continuat sa existe si dupa aparitia contabilitatii în partida

dubla, fiind utilizat si în prezent în cadrul unor entitati economice pentru care

legislatia nu prevede practicarea sistemului contabil în partida dubla.

Problema care aparea era implicit legata de ceea ce se dorea a fi cunoscut,

atât despre averea pe care o detine o întreprindere, cât si modul în care aceasta a

fost dobândita (de la patron sau partenerii de afaceri).

Existenta echilibrului între ceea ce detine o întreprindere si sursele de

provenienta a acelor bunuri a fost transpusa si este cunoscuta în prezent sub

denumirea de contabilitate în partida dubla.

Cercetarile istoriografice existente pâna în prezent nu au relevat date cu

privire la inventatorul contabilitatii în partida dubla, ci doar cu privire la promotorul

acesteia. Prima lucrare publicata ce prezinta „arta venetiana” a contabilitatii în

partida dubla este Tratatul de contabilitate a lui Luca Paciolo (Pacioli), inclus în

Summa de arithmetica, geometria, proprtioni et proportionalita. Aceasta a aparut în

anul 1494. Potrivit cercetatorilor existente, regulile ce stau la baza sistemului

contabil în partida dubla fusesera anterior prezentate de Benedetto Cotrugli în anul

1463 într-o lucrare (Delle mercatura e del mercanto perfetto) care însa a fost tiparita

mult mai târziu, în anul 1573. Sistemul de contabilitate în partida dubla prezentat de

Luca Paciolo are la baza egalitatea Avere = Capital.

Conceptul de capital avea o sfera de cuprindere extinsa, exprimând „într-o

singura suma valoarea totala a mijloacelor initiale de lucru” D. Rusu, St. Cuciureanu.

Luca Paciolo definea „contabilitatea ca fiind un ansamblu de principii si reguli

privind înregistrarea în partida dubla a averii ce apartine unui negustor, precum si

toate afacerile acestuia în ordinea în care au avut loc”. Observam ca, initial, obiectul

de studiu al contabilitatii era „averea” si „afacerile” unui negustor. Ulterior aceasta

„tehnica” duala a contabilitatii a cunoscut consacrarea, fiind aduse modificari

multiple de forma, dar nu si de fond.

Marea Criza Economica din anii 1929-1933, a avut repercursiuni si în plan

contabil, în sensul ca dupa acest moment au început sa apara reglementari privind

modul de prezentare a situatiei „afacerilor” întreprinderii la un moment dat. Dupa

acest moment s-a prezentat, pe baza unor reglementari bilantul (adica averea si

capitalurile întreprinderii la un moment dat) si a performantelor întreprinderii

(diferenta dintre veniturile si cheltuielile întreprinderii).

Preview document

Contabilitate - Pagina 1
Contabilitate - Pagina 2
Contabilitate - Pagina 3
Contabilitate - Pagina 4
Contabilitate - Pagina 5
Contabilitate - Pagina 6
Contabilitate - Pagina 7
Contabilitate - Pagina 8
Contabilitate - Pagina 9
Contabilitate - Pagina 10
Contabilitate - Pagina 11
Contabilitate - Pagina 12
Contabilitate - Pagina 13
Contabilitate - Pagina 14
Contabilitate - Pagina 15
Contabilitate - Pagina 16
Contabilitate - Pagina 17
Contabilitate - Pagina 18
Contabilitate - Pagina 19
Contabilitate - Pagina 20
Contabilitate - Pagina 21
Contabilitate - Pagina 22
Contabilitate - Pagina 23
Contabilitate - Pagina 24
Contabilitate - Pagina 25
Contabilitate - Pagina 26
Contabilitate - Pagina 27
Contabilitate - Pagina 28
Contabilitate - Pagina 29
Contabilitate - Pagina 30
Contabilitate - Pagina 31
Contabilitate - Pagina 32
Contabilitate - Pagina 33
Contabilitate - Pagina 34
Contabilitate - Pagina 35
Contabilitate - Pagina 36
Contabilitate - Pagina 37
Contabilitate - Pagina 38
Contabilitate - Pagina 39
Contabilitate - Pagina 40
Contabilitate - Pagina 41
Contabilitate - Pagina 42
Contabilitate - Pagina 43
Contabilitate - Pagina 44
Contabilitate - Pagina 45
Contabilitate - Pagina 46
Contabilitate - Pagina 47
Contabilitate - Pagina 48
Contabilitate - Pagina 49
Contabilitate - Pagina 50
Contabilitate - Pagina 51
Contabilitate - Pagina 52
Contabilitate - Pagina 53
Contabilitate - Pagina 54
Contabilitate - Pagina 55
Contabilitate - Pagina 56
Contabilitate - Pagina 57
Contabilitate - Pagina 58
Contabilitate - Pagina 59
Contabilitate - Pagina 60
Contabilitate - Pagina 61
Contabilitate - Pagina 62
Contabilitate - Pagina 63
Contabilitate - Pagina 64
Contabilitate - Pagina 65
Contabilitate - Pagina 66
Contabilitate - Pagina 67
Contabilitate - Pagina 68
Contabilitate - Pagina 69
Contabilitate - Pagina 70
Contabilitate - Pagina 71
Contabilitate - Pagina 72
Contabilitate - Pagina 73
Contabilitate - Pagina 74
Contabilitate - Pagina 75
Contabilitate - Pagina 76
Contabilitate - Pagina 77
Contabilitate - Pagina 78
Contabilitate - Pagina 79
Contabilitate - Pagina 80
Contabilitate - Pagina 81
Contabilitate - Pagina 82
Contabilitate - Pagina 83
Contabilitate - Pagina 84
Contabilitate - Pagina 85
Contabilitate - Pagina 86
Contabilitate - Pagina 87
Contabilitate - Pagina 88
Contabilitate - Pagina 89
Contabilitate - Pagina 90
Contabilitate - Pagina 91
Contabilitate - Pagina 92
Contabilitate - Pagina 93
Contabilitate - Pagina 94
Contabilitate - Pagina 95
Contabilitate - Pagina 96
Contabilitate - Pagina 97
Contabilitate - Pagina 98
Contabilitate - Pagina 99
Contabilitate - Pagina 100
Contabilitate - Pagina 101
Contabilitate - Pagina 102
Contabilitate - Pagina 103
Contabilitate - Pagina 104
Contabilitate - Pagina 105
Contabilitate - Pagina 106
Contabilitate - Pagina 107
Contabilitate - Pagina 108
Contabilitate - Pagina 109
Contabilitate - Pagina 110
Contabilitate - Pagina 111
Contabilitate - Pagina 112
Contabilitate - Pagina 113
Contabilitate - Pagina 114
Contabilitate - Pagina 115
Contabilitate - Pagina 116
Contabilitate - Pagina 117
Contabilitate - Pagina 118
Contabilitate - Pagina 119
Contabilitate - Pagina 120
Contabilitate - Pagina 121
Contabilitate - Pagina 122
Contabilitate - Pagina 123
Contabilitate - Pagina 124
Contabilitate - Pagina 125
Contabilitate - Pagina 126
Contabilitate - Pagina 127
Contabilitate - Pagina 128
Contabilitate - Pagina 129
Contabilitate - Pagina 130
Contabilitate - Pagina 131
Contabilitate - Pagina 132
Contabilitate - Pagina 133
Contabilitate - Pagina 134
Contabilitate - Pagina 135
Contabilitate - Pagina 136
Contabilitate - Pagina 137
Contabilitate - Pagina 138
Contabilitate - Pagina 139
Contabilitate - Pagina 140
Contabilitate - Pagina 141
Contabilitate - Pagina 142
Contabilitate - Pagina 143
Contabilitate - Pagina 144
Contabilitate - Pagina 145
Contabilitate - Pagina 146
Contabilitate - Pagina 147

Conținut arhivă zip

  • C1 curs contab.pdf
  • C10 curs contab.pdf
  • C11 curs contab.pdf
  • C2 curs contab.pdf
  • C3 curs contab.pdf
  • C4 curs contab.pdf
  • C5 curs contab.pdf
  • C6 curs contab.pdf
  • C7 curs contab.pdf
  • C8 curs contab.pdf
  • C9 curs contab.pdf

Alții au mai descărcat și

Contabilitatea Decontărilor cu Clienții și Furnizorii

INTRODUCERE Practica contabilă a oricărei economii de piaţă nu poate fi concepută fără utilizarea unor principii de bază. În acest sens se are în...

Principiile Contabile

Am ales si tratat cu multa placere si cu mult interes aceasta tema deopotriva fundamentala, utila si pasionanta pentru teoria si practica...

Auditarea Situatilor Financiare

1.1 Aspecte generale Exista o serie de norme elaborate de Comitetul International de Practici de Audit, asimilate de Camera Auditorilor Financiari...

Studiu privid Organizarea Contabilitatii Decontarilor cu Asigurarile si Protectia Sociala la SC Med Com Prod SA Calarasi

CAPITOLUL I 1.1 Contabilitatea sintetica privind asigurarile sociale Contabilitatea decontarilor privind contributia unitatii la asigurarile...

Analiza și Diagnosticul Poziției Financiare pe Baza Bilanțului Contabil

Analiza si diagnosticul pozitiei financiare pe baza bilantului contabil Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor...

Controlul și Gestiunea Stocurilor în Activitatea de Comerț

CAPITOLUL 1 CONTROLUL ŞI GESTIUNEA STOCURILOR ÎN CADRUL S.C PETROM S.A. 1.1 ISTORICUL ŞI ACTIVITATEA S.C. PETROM S.A - Denumirea societăţii:...

Aspecte privind Contabilitatea Stocurilor în Viziunea IAS 2 și a Reglementărilor Naționale

1. Introducere IAS 2 Stocuri a fost publicat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate în decembrie 1993. El a înlocuit IAS 2...

SC Olpo Ulei SA

Argument Lucrarea de faţa reflectă competenţele generale dobândite de către elev, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic, prin...

Ai nevoie de altceva?