Contabilitate

1. Obiective

- Prezentarea unei perspective internationale asupra practicilor contabile;

- Întelelegerea diferentierilor sistemelor contabile nationale si a principalelor probleme cu care se confrunta companiile multinationale în plan informational;

- Întelegerea nevoii de armonizare contabila internationala;

- Studierea mutatiilor survenite în contabilitatea româneasca în urma încercarii de armonizare cu directivele europene si cu standardele contabile internationale (IAS/IFRS).

2. Cauzele diferentierilor dintre sistemele contabile nationale

Unul din pericolele studierii doar a contabilitatii unei tari (de ex. contabilitatea româneasca) este de a crede ca toate sistemele contabile sunt echivalente, altfel spus, ca rapoartele financiare întocmite în conformitate cu diferite referentiale nationale sunt comparabile si pot fi folosite nemijlocit pentru luarea deciiziilor.

Or, odata cu largirea perspectivei se va constata ca, dimpotriva, sistemele contabile nationale nu sunt echivalente, fiind caracterizate de norme si practici care difera în functie de contextul local. Prin urmare, informatiile contabile furnizate prin rapoartele financiare întocmite în conformitate cu un anumit referential national nu pot fi folosite ca atare în procesul decizional decât într-un context national, ele pierzându-si relevanta imediata si comparabilitatea la nivel international. Pentru a da doar un singur exemplu, amintim cazul celebrei companii Deimler-Benz, care având conform normelor contabile germane un profit net de 615 milioane de marci germane (DM), vrând sa coteze la bursa din New York si fiind nevoita sa-si retrateze situatiile financiare conform referentialului american, a trebuit sa raporteze o pierdere de 1,8 miliarde DM.

Înrebarea care apare în mod firesc este care sunt cauzele acestor diferentieri între diferite sisteme contabile nationale? Raspunsuri la aceasta întrebare au fost date de numeroase studii care au identificat în principal urmatorii factorii ca fiind cei care determina diferentierile dintre referentialele contabile nationale, si anume:

- Sistemele de drept (drept scris sau cutumiar);

- Structura furnizorilor de fonduri (investitori sau creditori bancari);

- Rolul fiscalitatii (contabilitate deconectata de fiscalitate sau nu);

- Rolul profesiei contabile liberale (opozabil rolului statului);

- Teoriile si teoreticienii;

- Factori culturali;

- Accidente ale istoriei.

3. Clasificari ale sistemelor contabile nationale

a) Daca se au în vedere majoritatea factorilor identificati mai sus, la nivel international, se contureaza doua mari grupe de tari, si anume:

- tarile continental-europene (Franta, Germania, Italia, Elvetia etc); si

- tarile anglo-saxone (UK, USA, Canada, Australia etc)

cu urmatoarele caracteristici:

Tari continental-europene Tari anglo-saxone

Sistem de drept scris Sistem de drept cutumiar

Finantatorul principal: sistemul bancar Finantatorul principal: bursa de valori

Contabilitatea conectata la fiscalitate Contabilitate deconectata de fiscalitate

Statul joaca un rol important în normalizarea contabila Profesia contabila joaca un rol important în normalizare

Astfel, în tarile anglo-saxone în care finantare se obtine în special de la investitori, comunicarea este orientata catre aportorii de capitaluri. În plus, fiind tari de drept cutumiar, normalizarea contabila se efectueaza printr-un minimum de reglementare legala si, în cea mai mare parte, prin norme elaborate de profesia contabila liberala. Aceasta ofera o mult mai mare flexibilitate actului de producere si difuzare a informatiei contabile, un rol important jucându-l rationamentul profesional.

Principalul utilizator al situatiilor financiare fiind investitorul, calculele taxelor si impozitelor pe baza datelor contabile joaca un rol secundar, contabilitatea fiind deconectata de fiscalitate, ea având în principal rolul de a asista procesul de investire la bursa de valori.

În schimb, în tarile continental europene, fiind tari de drept scris, reglementarea legala joaca un rol determinant în normalizarea contabila, ceea ce confera o flexibilitate mult mai redusa sistemului contabil, caracterizat printr-o uniformitate ridicata. Bancile fiind principalul aportor de resurse, sistemul contabil va fi unul mai pesimist, în care rezervele si provizionele se constituie cu mai multa usurinta.

Întrucât statul este implicat într-o proportie semnificativa în normalizare, contabilitatea va juca un rol important în determinarea taxelor si impozitelor datorate de catre firme, altfel spus, în tarile continental europene, sistemul contabil este conectat la fiscalitate.

Pe lânga o astfel de grupare generala care clasifica sistemele contabile în doua mari categorii, exista si numeroase studii care fac o analiza mai fina a referentialelor contabile nationale plecând de la un factor de diferentiere. În continuare vor fi prezentate doua astfel de clasificari carora li se acorda un rol important în literatura de profil, si anume clasificarea lui Gray (1988) pe baza factorilor culturali si pe cea a lui Nobes (1998) care are la baza sistemele de finantare.

b) Clasificarea culturalista

Gray (1988) încearca sa explice diferentierea sistemelor contabile pe baza factorilor culturali. El are ca punct de plecare: studiul lui Hofstede referitor la valorile culturale în contextul practicilor si teoriilor organizatiilor.