Contabilitate Aprofundată

Curs
6.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Contabilitate
Conține 11 fișiere: doc
Pagini : 129 în total
Cuvinte : 43844
Mărime: 381.99KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Florea Gheorghe

Extras din document

1.1. Imperfecţiunile informaţionale ale perspectivei contabile

Necesitatea retratării informaţiei bilanţiere

În pofida caracteristicilor specifice, funcţia financiară a firmei a făcut în mod permanent apel la tehnica contabilă. Aceasta din urmă îi furnizează informaţii necesare cunoaşterii situaţiei financiare a firmei, atât din punct de vedere a echilibrului financiar cât şi al rentabilităţii.

Este foarte important să nu se uite că informaţiile care stau la baza deciziilor specifice funcţiei financiare sunt prezentate de cele mai multe ori, prin convenţii care rezultă din fundamentele tehnicii contabile. Este necesar ca informaţiile contabile să fie înţelese pentru a le putea utiliza şi interpreta, ceea ce nu trebuie să genereze confuzie între analiza contabilă şi analiza financiară.

“Bilanţul contabil este construit pe baza unor reguli care nu sunt întotdeauna compatibile cu optica economică şi financiară. Trebuie făcută aşadar o retratare a informaţiei bilanţiere. A retrata aceste informaţii după o logică financiară, înseamnă înainte de toate a elibera de raporturile juridice şi fiscale, care fac să se piardă din vedere realitatea economică fundamentală a firmei”

Bilanţul contabil nu permite să se efectueze direct un diagnostic financiar. Va trebui deci să fie adaptat exigenţelor analizei financiare, prin regruparea posturilor, reclasificarea şi corectarea anumitor conturi. Astfel, bilanţul contabil va suferi un număr de prelucrări înainte de a fi exploatat în analiza financiară.

La elaborarea bilanţului financiar se consideră necesar că trebuie avute în vedere următoarele aspecte: (Anca Tuţu, “Bilanţul contabil în gestiunea întreprinderii”, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1999)

a) optica de evaluare care se manifestă prin:

- evaluarea activelor după regulile economice;

- înscrierea în bilanţ a activelor proprii şi închiriate, precum şi a tuturor pasivelor întreprinderii;

- renunţarea la optica lichidativă şi înscrierea în bilanţ a imobilizărilor necorporale care produc efecte, avându-se în vedere în acest fel “principiul exploatării”.

b) folosirea unor modalităţi diferite de grupare a posturilor din activul şi pasivul bilanţului şi anume:

- posturile din activ vor fi grupate în ordinea inversă a lichidităţii ţinând seama şi de ciclurile pe care le deservesc: investiţii, exploatare şi trezorerie;

- posturile din pasiv vor fi grupate după originea juridică a surselor, ţinându-se seama de termenele de exigibilitate pentru a se putea determina datoriile pe termen mediu şi lung şi cele pe termen scurt (se are în vedere ordinea inversă a exigibilităţii).

După unii specialişti este necesară şi o retratare separată a contului de rezultate.

“Contul de rezultate oferă o informaţie foarte bogată despre activitatea şi rentabilitatea firmei. Unele posturi trebuie totuşi să fie reajustate în scopul de a da soldurilor de gestiune valoarea lor economică care este mult mai semnificativă”.

Reclasarea activelor şi pasivelor în active şi pasive mai mari sau mai mici de un an.

Pornind de la elementele conţinute în bilanţul contabil este necesară o ordonare prealabilă a posturilor de activ şi de pasiv strict după criterii de lichiditate – exigibilitate.Ordonarea activelor după lichiditatea lor şi a pasivelor după exigibilitatea lor constituie o opţiune aplicată distinct în diferite ţări. În acest sens există două modalităţi.

O primă modalitate de prezentare constă în clasarea elementelor de activ în ordinea lichidităţii crescătoare şi a elementelor de pasiv în ordinea exigibilităţii crescătoare. Această modalitate de prezentare este folosită în ţări ca: Franţa, Belgia, Germania.

O a doua modalitate de prezentare clasează elementele de activ după lichiditatea descrescătoare şi elementele de pasiv după exigibilitatea descrescătoare. Această modalitate este aplicată mai ales în ţările anglosaxone.

“În cele din urmă comparaţia între cele două tipuri de prezentare, diferenţiate după ordinea în care sunt clasate activele şi pasivele, relevă limitele acestei diferenţieri. Diferenţierea rezultă din aplicarea inversată a aceluiaşi criteriu fundamental de ordonare a elementelor bilanţului. Cu toate diferenţele de prezentare, bilanţurile stabilite pe bază de criterii omogene de ordonare trebuie să permită principii comune de analiză”. În România se foloseşte prima modalitate de ordonare deoarece contabilitatea aplicată este de tip francez.

- Reclasarea activelor

Bilanţul contabil respectă într-o măsură mai mare structurarea după lichiditate a activelor decât structurarea după exigibilitate a pasivelor. Prin urmare, reclasarea activelor într-un bilanţ financiar va comporta puţine modificări (rectificări) faţă de bilanţul contabil. Se obţine astfel două grupe de elemente: active mai mari de un an şi active mai mici de un an.

Elementele de activ sunt structurate în funcţie de creşterea gradului de lichiditate începând din partea de sus a activului bilanţier. Lichiditatea reprezintă capacitatea unui activ de a se transforma la un termen determinat, în monedă, dar şi fără pierdere de valoare. Astfel, în activ se vor înscrie întâi elementele cele mai puţin lichide, respectiv imobilizările (necorporale, corporale, financiare) numite şi nevoi sau întrebuinţări permanente datorită relaţiei lente a capitalurilor investite. Se înscriu apoi activele circulante, având un grad de lichiditate mult mai mare decât imobilizările, motiv pentru care sunt numite şi nevoi sau întrebuinţări temporare.

Această grupare a posturilor de activ, presupune fără îndoială, nişte riscuri de clasament arbitrar legate de:

- încadrarea imobilizărilor în afara exploatării în categoria nevoilor permanente, deşi în realitate sunt elemente uşor vandabile şi în consecinţă mai lichide;

- încadrarea unor elemente mai puţin lichide în categoria stocurilor sau chiar a creanţelor (în cazul creanţelor nesigure), deşi în realitate pot fi asimilate imobilizărilor.

Unii autori recomandă următoarea reclasare a activelor :

a) activele corporale imobilizate şi circulante se clasifică (în bilanţul contabil) după caracterul circulatoriu care nu se suprapune exact cu cel al lichidităţii. Prin urmare, anumite elemente ale activelor circulante (stocuri sau creanţe) sunt realizabile în mai mult de un an, fiind integrate la activele mai mari de un. Activele imobilizate corporale rămân nemodificate şi se consideră că aparţin în totalitate activelor mai mari de un an;

b) imobilizările financiare

Preview document

Contabilitate Aprofundată - Pagina 1
Contabilitate Aprofundată - Pagina 2
Contabilitate Aprofundată - Pagina 3
Contabilitate Aprofundată - Pagina 4
Contabilitate Aprofundată - Pagina 5
Contabilitate Aprofundată - Pagina 6
Contabilitate Aprofundată - Pagina 7
Contabilitate Aprofundată - Pagina 8
Contabilitate Aprofundată - Pagina 9
Contabilitate Aprofundată - Pagina 10
Contabilitate Aprofundată - Pagina 11
Contabilitate Aprofundată - Pagina 12
Contabilitate Aprofundată - Pagina 13
Contabilitate Aprofundată - Pagina 14
Contabilitate Aprofundată - Pagina 15
Contabilitate Aprofundată - Pagina 16
Contabilitate Aprofundată - Pagina 17
Contabilitate Aprofundată - Pagina 18
Contabilitate Aprofundată - Pagina 19
Contabilitate Aprofundată - Pagina 20
Contabilitate Aprofundată - Pagina 21
Contabilitate Aprofundată - Pagina 22
Contabilitate Aprofundată - Pagina 23
Contabilitate Aprofundată - Pagina 24
Contabilitate Aprofundată - Pagina 25
Contabilitate Aprofundată - Pagina 26
Contabilitate Aprofundată - Pagina 27
Contabilitate Aprofundată - Pagina 28
Contabilitate Aprofundată - Pagina 29
Contabilitate Aprofundată - Pagina 30
Contabilitate Aprofundată - Pagina 31
Contabilitate Aprofundată - Pagina 32
Contabilitate Aprofundată - Pagina 33
Contabilitate Aprofundată - Pagina 34
Contabilitate Aprofundată - Pagina 35
Contabilitate Aprofundată - Pagina 36
Contabilitate Aprofundată - Pagina 37
Contabilitate Aprofundată - Pagina 38
Contabilitate Aprofundată - Pagina 39
Contabilitate Aprofundată - Pagina 40
Contabilitate Aprofundată - Pagina 41
Contabilitate Aprofundată - Pagina 42
Contabilitate Aprofundată - Pagina 43
Contabilitate Aprofundată - Pagina 44
Contabilitate Aprofundată - Pagina 45
Contabilitate Aprofundată - Pagina 46
Contabilitate Aprofundată - Pagina 47
Contabilitate Aprofundată - Pagina 48
Contabilitate Aprofundată - Pagina 49
Contabilitate Aprofundată - Pagina 50
Contabilitate Aprofundată - Pagina 51
Contabilitate Aprofundată - Pagina 52
Contabilitate Aprofundată - Pagina 53
Contabilitate Aprofundată - Pagina 54
Contabilitate Aprofundată - Pagina 55
Contabilitate Aprofundată - Pagina 56
Contabilitate Aprofundată - Pagina 57
Contabilitate Aprofundată - Pagina 58
Contabilitate Aprofundată - Pagina 59
Contabilitate Aprofundată - Pagina 60
Contabilitate Aprofundată - Pagina 61
Contabilitate Aprofundată - Pagina 62
Contabilitate Aprofundată - Pagina 63
Contabilitate Aprofundată - Pagina 64
Contabilitate Aprofundată - Pagina 65
Contabilitate Aprofundată - Pagina 66
Contabilitate Aprofundată - Pagina 67
Contabilitate Aprofundată - Pagina 68
Contabilitate Aprofundată - Pagina 69
Contabilitate Aprofundată - Pagina 70
Contabilitate Aprofundată - Pagina 71
Contabilitate Aprofundată - Pagina 72
Contabilitate Aprofundată - Pagina 73
Contabilitate Aprofundată - Pagina 74
Contabilitate Aprofundată - Pagina 75
Contabilitate Aprofundată - Pagina 76
Contabilitate Aprofundată - Pagina 77
Contabilitate Aprofundată - Pagina 78
Contabilitate Aprofundată - Pagina 79
Contabilitate Aprofundată - Pagina 80
Contabilitate Aprofundată - Pagina 81
Contabilitate Aprofundată - Pagina 82
Contabilitate Aprofundată - Pagina 83
Contabilitate Aprofundată - Pagina 84
Contabilitate Aprofundată - Pagina 85
Contabilitate Aprofundată - Pagina 86
Contabilitate Aprofundată - Pagina 87
Contabilitate Aprofundată - Pagina 88
Contabilitate Aprofundată - Pagina 89
Contabilitate Aprofundată - Pagina 90
Contabilitate Aprofundată - Pagina 91
Contabilitate Aprofundată - Pagina 92
Contabilitate Aprofundată - Pagina 93
Contabilitate Aprofundată - Pagina 94
Contabilitate Aprofundată - Pagina 95
Contabilitate Aprofundată - Pagina 96
Contabilitate Aprofundată - Pagina 97
Contabilitate Aprofundată - Pagina 98
Contabilitate Aprofundată - Pagina 99
Contabilitate Aprofundată - Pagina 100
Contabilitate Aprofundată - Pagina 101
Contabilitate Aprofundată - Pagina 102
Contabilitate Aprofundată - Pagina 103
Contabilitate Aprofundată - Pagina 104
Contabilitate Aprofundată - Pagina 105
Contabilitate Aprofundată - Pagina 106
Contabilitate Aprofundată - Pagina 107
Contabilitate Aprofundată - Pagina 108
Contabilitate Aprofundată - Pagina 109
Contabilitate Aprofundată - Pagina 110
Contabilitate Aprofundată - Pagina 111
Contabilitate Aprofundată - Pagina 112
Contabilitate Aprofundată - Pagina 113
Contabilitate Aprofundată - Pagina 114
Contabilitate Aprofundată - Pagina 115
Contabilitate Aprofundată - Pagina 116
Contabilitate Aprofundată - Pagina 117
Contabilitate Aprofundată - Pagina 118
Contabilitate Aprofundată - Pagina 119
Contabilitate Aprofundată - Pagina 120
Contabilitate Aprofundată - Pagina 121
Contabilitate Aprofundată - Pagina 122
Contabilitate Aprofundată - Pagina 123
Contabilitate Aprofundată - Pagina 124
Contabilitate Aprofundată - Pagina 125
Contabilitate Aprofundată - Pagina 126
Contabilitate Aprofundată - Pagina 127
Contabilitate Aprofundată - Pagina 128
Contabilitate Aprofundată - Pagina 129
Contabilitate Aprofundată - Pagina 130
Contabilitate Aprofundată - Pagina 131
Contabilitate Aprofundată - Pagina 132
Contabilitate Aprofundată - Pagina 133
Contabilitate Aprofundată - Pagina 134
Contabilitate Aprofundată - Pagina 135
Contabilitate Aprofundată - Pagina 136
Contabilitate Aprofundată - Pagina 137
Contabilitate Aprofundată - Pagina 138
Contabilitate Aprofundată - Pagina 139
Contabilitate Aprofundată - Pagina 140
Contabilitate Aprofundată - Pagina 141
Contabilitate Aprofundată - Pagina 142
Contabilitate Aprofundată - Pagina 143

Conținut arhivă zip

  • Contabilitate Aprofundata
    • Bibliografie selectiva.doc
    • Cuprins.doc
    • Tema 1.doc
    • Tema 2.doc
    • Tema 3.doc
    • Tema 4.doc
    • Tema 5.doc
    • Tema 6.doc
    • Tema 7.doc
    • Tema 8.doc
    • Tema 9.doc

Alții au mai descărcat și

Contul de Profit si Pierdere – Sursa de Analiza a SC PetroProject SA

Introducere Obiectivul acestei lucrări este de a propune ca instrument, pentru satisfacerea nevoilor proprii de informare şi fundamentarea...

Calculul și Analiza Principalilor Indicatori Economico-financiari pe Baza Situațiilor Financiare Anuale ale unei Entități Economice

BILANT Încheiat la data de 31 decembrie 2009 COD 10 Mii Lei Nr. rd. 2008 2009 A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZARI NECORPORALE Cheltuieli...

Evaluarea în Contabilitate

Evaluarea reprezintă exprimarea valorică, prin intermediul banilor, a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale. Este procedeul care asigură...

Contabilitate Aprofundata

1. ELEMENTE DE BAZĂ PRIVIND NORMALIZAREA ŞI REGLEMENTAREA CONTABILĂ Normele contabile emise la nivel naţional de normalizatorii români au la bază:...

Contabilitate Financiara - Partea I

INTRODUCERE Reglementările şi metodologiile care formează sistemul contabil din ţara noastră permit asigurarea unui sistem normat de...

Aspecte Generale Privind Grupurile de Societăți și Consolidarea Conturilor

Cauzele şi consecinţele apariţiei grupurilor de societăţi Grupurile de societăţi reprezintă o realitate din ce în ce mai pregnantă în lumea...

Sisteme Informatice pentru Asistarea Deciziei

1. ASISTAREA DECIZIEI ECONOMICE 1.1 Definirea, rolul si locul sistemelor informatice pentru asistarea deciziei Sistemul este o colectie de parti...

Contabilitate financiară I

Unități de învățare : - Definiția contabilității financiare și concepte specifice - Normalizarea, armonizarea, convergența și conformitatea, în...

Ai nevoie de altceva?