Contabilitate Curs Nr3

1.Capitalul delimiteaza sursele de finantare cu caracter stabil, ale valorilor economice constituite ca Activ patrimonial ale întreprinderii. Determinativul stabil marcheaza prezenta acestor surse la dispozitia întreprinderii pe o perioada mai mare de un an care sunt denumite capitaluri permanente.

Luând în considerare modurile de constituire financiare exista:

a.Capitaluri proprii ( grupa 10  13 din planul de conturi )

b.Provizioane pentru riscuri si cheltuieli ( grupa 15 )

c.Datoriile pe termen lung ( grupa 16 )

Capitalul permanent (suma celor trei capitaluri) nu se confunda cu pasivul bilantului ( sunt sursele de finantare a întregului activ : capitalurile permanente + datoriile pe termen scurt + conturile regularizare si asigurare )

2.Contabilitatea capitalurilor proprii

2.1. Contabilitatea capitalului social

2.2. Contabilitatea primelor de capital

2.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare

2.4. Contabilitatea rezervelor

2.5. Contabilitatea rezultatului reportat

2.6. Contabilitatea subventiilor pentru investitii

2.1. Contabilitatea capitalului social

Problemele : notiuni si evaluare

constituire

-cresterea capitalului social

-scaderea capitalului social

Contabilitatea cresterii capitalului social este determinata de necesitatea obtinerii de resurse noi pentru finantarea investitiilor si pentru consolidarea situatiei financiare a întreprinderii.

Exista 3 cai de crestere a capitalului social :

1.Emiterea de actiuni noi cu aporturi în numerar si / sau în natura.

2.Capitalizarea sau încorporarea rezervelor , primelor sau a profitului în masa capitalului social.

3.Transformarea unui angajament financiar în capital social.

A.Cresterea de capital social prin emiterea de actiuni noi cu aport în numerar

Actiunile noi se emit la un pret de emisie, situat între valoarea nominala si valoarea contabila a actiunilor.

Valoarea nominala = raportul între capitalul social si numarul de actiuni.

Valoarea contabila = raportul între activul net contabil ( capital propriu ) si numarul de actiuni.

Întrucât capitalul propriu cuprinde si alte elemente decât capitalul social ( prime de capital , rezerve ), totdeauna valoarea contabila a unei actiuni este mai mare decât valoarea nominala.

Pretul de vânzare ( emisie ) al unei actiuni poate fi = , < sau > decât valoarea nominala , însa , de regula , el se situeaza între valoarea nominala si valoarea contabila.

2 motive : - necesitatea încasarii de catre întreprindere cel putin a valorii nominale care sa acopere dreptul de proprietate conferit cumparatorilor.

-atragerea cumparatorilor utilizând un pret de vânzare inferior valorii contabile.

Diferenta dintre pretul de emisie si valoarea nominala poarta denumirea de prima de emisie care se contabilizeaza separat de capitalul social, ca o componenta a capitalului propriu. Ea prezinta 2 trasaturi fata de capitalul social :

1.se încaseza 100% la subscriere

2.nu se individualizeaza pe actionari ( apartine nediferentiat tuturor actionarilor ).

În contabilitatea cresterii de capital social se întâlnesc 2 cazuri :

-valoarea de emisie = valoarea nominala Toate operatiunile contabile sunt comune cazului general de constituire a capitalului social

-valoarea de emisie > valoarea nominala