Contabilitate de gestiune și calculația costurilor

CAPITOLUL I

OBIECTIVELE, FUNCTIILE SI ROLUL

CONTABILITATII DE GESTIUNE

1.1 Definitia si obiectivele contabilitatii de gestiune

Primele definitii ale contabilitatii se bazau, în general, pe functia traditionala de tinere a registrelor adica evidenta documentara pe care o îndeplinea contabilul tehnocrat. În 1941, Institutul American al Contabililor Publici Autorizati (AICPA –American Institute of Certified Public Accountants) a definit contabilitatea ca fiind „arta înregistrarii, clasificarii si rezumarii într-o maniera semnificativa si în exprimare baneasca a tranzactilor, operatiunilor, evenimentelor, faptelor care au, chiar si partial, caracter financiar, precum si interpretarea rezultatelor acestor actiuni”.

În 1970, A.I.C.P.A. a statuat ca rolul contabilitatii consta în a “furniza informatii cantitative, preponderent de natura financiara, referitoare la entitati economice”. In acest sens contabilitatea reprezinta un sistem informational care cuantifica, prelucreaza si transmite informatii financiare despre o entitate economica. Aceste informatii permit utilizatorilor sa opteze în mod rational între consumurile alternative ale resurselor rare în procesul desfasurarii activitatilor de productie si comerciale”.

Conform acestei definitii, contabilitatea face legatura dintre activitatile economice si factorii decizionali. Într-o prima etapa, contabilitatea masoara activitatile economice, înregistrând datele ce o privesc pentru o utilizare viitoare. În a doua etapa, datele sunt stocate cât timp este necesar, iar apoi prelucrate pentru a deveni informatii utile. În a treia etapa, informatiile sunt comunicate, prin intermediul raportarilor, factorilor de decizie. S-ar putea spune ca datele brute ce privesc activitatile economice reprezinta un input în sistemul contabil, iar informatia prelucrata, utila pentru factorii de decizie, reprezinta output-ul.

Furnizarea de informatii managementului se realizeaza cu ajutorul contabilitatii de gestiune. Contabilii de gestiune elaboreaza sisteme de control intern pentru a mari eficienta si a preveni fraudele. Ei contribuie la planificarea, bugetarea si controlul costurilor. Contabilii de gestiune îsi pot confirma competenta si pregatirea profesionala prin obtinerea titlului de contabil de gestiune autorizat (CMA- Certified Management Accountant), acordat de Institutul Contabililor de Gestiune Autorizati din cadrul Institutului Contabililor de Gestiune).

Institutul Contabililor de Gestiune (anterior Asociatia Nationala a Contabililor) a adoptat Codul de Conduita Profesionala pentru Contabilii de Gestiune. Acest cod etic moral pune accent pe faptul ca, un contabil de gestiune trebuie sa fie competent în functia pe care o detine, sa respecte confidentialitatea informatiei, cu exceptia cazurilor în care este autorizat sau obligat prin lege sa o dezvaluie, sa ramâna integru adica sa evite conflictele de interese si sa transmita informatiile obiectiv si fara nuantari .

Contabilitatea de gestiune trebuie sa-i ajute pe conducatori si pe cei carora li se deleaga puterea în toate fazele actiunii lor. Aceasta evolutie a terminologiei trebuie legata de nuanta facuta de anumiti autori anglo-saxoni între cost accounting si management (managerial) accounting. Prof. Robert N. Anthony (Harvard University) explica conceptul de management accounting precizând ca a fost inventat pentru a marca o opozitie între abordarea care sustine ca „oamenii utilizeaza cifrele” si care cauta sa influenteze comportamentul decidentilor si cea care „nu se ocupa decât de cifre, de mecanica, care are ca unic obiectiv sa descopere costul produselor industriale”. Pentru management accounting, criteriul este convergenta obiectivelor deoarece, atunci când decidentii îsi ating obiectivele, ei contribuie implicit la atingerea obiectivelor organizatiei. Pentru cost accounting, criteriul este fiabilitatea presupusa de costuri.