Contabilitate financiară

Obiectul contabilitatii financiare si metoda

contabilitatii intreprinderii

Evaluarea contabila sau evaluarea patrimoniului – se realizeaza potrivit anumitor reguli:

a)la data intrarii in entitate – bunurile se evalueaza si inregistreaza in contabilitate , la valoarea de intrare , numita valoare contabila care se stabileste astfel:

• Bunurile reprezinta acordul la capitalul social, la valoarea de aport stabilita in urma evaluarii;

• Bunurile obtinute cu titlu gratuit ,la valoarea justa.Prin valoare justa se intelege suma prin care un activ poate fi schimbat de buna voie intr-un curs aflat in cunostinta de cauza in cazul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.In aceste cazuri valoarea de aport si valoarea justa se substituie postului de achizitie.

• Bunurile procurate cu titlu oneros,la cost de achizitie;

• Bunurile produse in entitate la cost de productie.

Costul de achizitie al unui bun presupune costul de cumparare, taxele de import si taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport la aprovizionare si alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare sau intrarea in utilizare a bunului respectiv.

OBS!! Reducerile comerciale si alte elemente similar acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.

Pierderile de material, manopera sau alte costuri de productie inregistrate in contabilitate peste limitele normale admise,cheltuielile de inregistrare alocate cu exceptia cazurilor cand aceste cazuri sunt necesare pt productie ,anterior trecem intr-o faza de fabricatie,cheltuielile generale de administratie, care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final , precum costurile de desfacere,reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incuse in costul stocurilor,ci sunt necesare drept cheltuieli ale perioadei.

Costul unui activ, ciclul lung de fabricatie ,la creditele bancare contractate pt achizitia ,constructia sau priductia acestuia,direct atribuite, pana la finalizarea sa aferente aceleasi perioade.

b)evaluarea elementelor de activ si de pasiv ,cu ocazia inventarierii – se face la valoarea actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventor, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei. In cazul creantelor si datoriilor, aceasta valoare se stabileste in functie de valoarea lor probabila de incasat, respectiv de plata.

c)la incheierea exercitiilor financiare, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in sistemele financiare anuale la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabila pusa de aport cu rezultatele inventarierii.

In acest scop , valoarea de intrare(sau contabila) se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii astfel:

• Diferentele constatate in plus intre valorea de inventor si cea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare;

• Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventor stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a elementelor de active se inregistreaza in contabiliate.

Pe seama unei amortizari suplimentare in cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este inversabila sau se efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare ,atunci cand deprecierea este reversibila,aceste elemente mentinandu-se deasemenea la valoarea lor de intrare. Prin valoare contabila neta se intelege valoarea de intrare ,mai putin amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare,cumulat.

Elemente de pasiv de natura datoriilor:

• Diferentele constatate in minus intre valorile de inventor si valorile de intrare nu se inregistreaza in contabiliate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare;

• Diferentele constatate in plus intre valorile stabilite la inventariere si valorile de intrare a elemntelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provision,de regula prin inregistrarea elemntelor de pasiv supuse conversiei(datoriile in valuta).

La fiecare data a bilantului ,elementele monetare si nemonetare exprimate in valuta trebuie raportate utilizand cursuri de schimb de la data incheierii exercitiului financiar..

Diferentele de cus valutar,favorabile sau nefavorabile,intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datorile in valuta ,sau datoriilor in valuta fata de cursul la care au fost raportate in sistemele finaciare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului finaciar se inregistreaza la venituri sau cheltuieli dupa caz.

Ultimul moment al evaluarii - la data iesirii din entitate,bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare numita si valoare contabila sau cost istoric.