Contabilitate Financiară

.1. Definitia contabilitatii financiare

Contabilitatea financiara descrie circuitul patrimonial al întreprinderii luat în totalitatea si structuralitatea sa.

Obiectivul sau principal îl constituie furnizarea de informatii sintetice privind pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare. Informatia contabila, pe lânga o utilizare interna de catre management, este destinata si altor utilizatori – stakeholderi – din care fac parte, pe lânga manageri si: investitorii de capital, bancherii, angajatii, furnizorii, clienti, guvernul si institutiile sale, precum si publicul larg (comunitatea). Utilizatorii situatiilor financiare – stakeholderii – sunt interesati de anumite informatii,

astfel:

a. Investitorii, ca furnizori de capital si riscuri afiliate capitalului, consuma informatii cu privire

la performanta capitalului investit, coroborat cu riscul asteptat si dividendele de repartizat. Ei au nevoie de informatii pentru a decide daca ar trebui sa cumpere, sa pastreze sau sa vânda „capital”.

b. Managerul sau administratorul de întreprindere are nevoie de informatii pentru a se deconta cu utilizatorii externi privind modalitatea concreta de gestiune a resurselor încredintate si

de distributie a rezultatelor.

c. Angajatii, ca principali furnizori de munca, apeleaza la informatii care converg catre profitabilitatea si continuitatea activitatii, care le sunt utile în aprecierea capacitatii întreprinderii

de oferi remuneratii, pensii, participarea la profit, premii, precum si alte aspecte sociale (locuri de munca, asigurari de sanatate etc.).

d. Bancherii, ca furnizori de împrumuturi si garantii bancare, consuma informatii referitoare la capacitatea întreprinderii de a rambursa creditele la scadenta si de a plati dobânzile.

e. Furnizorii si alti creditori comerciali, consuma informatii menite sa le creeze o imagine asupra indicatorilor de performanta ai întreprinderii (lichiditate, solvabilitate, rentabilitate etc.).

f. Clientii, ca parteneri de afaceri, au nevoie de informatii care vizeaza sustinerea ciclului de fabricatie, asigurarea continuitatii activitatii întreprinderii, cu precadere asupra derularii

contractelor de lunga durata.

g. Guvernul si institutiile sale consuma informatii privind politicile de alocare centralizata a resurselor bugetare, fiscalitatea si construirea informatiilor macroeconomice (venit national, PIB etc.).

h. Publicul (comunitatea), este interesat sa cunoasca întreprinderea, fiind un potential investitor, angajat, furnizor sau cumparator.