Contabilitate Generala

Curs
6.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Contabilitate
Conține 3 fișiere: pdf
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 28554
Mărime: 776.00KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristian Dragan

Extras din document

2.1. Conceptul de poziţie financiară

Pornind de la o interpretare simplă, bilanţul este documentul de sinteză care

prezintă situaţia afacerilor unei întreprinderi la un moment dat. Tehnic, bilanţul este

privit ca un moment culminant al unui proces complex şi lung de înregistrare,

clasificare şi evaluare. Multă vreme, bilanţul şi contul de profit şi pierdere şi-au

disputat întâietatea în materie de dominare a utilităţii situaţiilor financiare prezentate şi

publicate de o întreprindere. Astăzi, în această dispută, intervine cu argumentele sale

şi tabloul fluxurilor de trezorerie.

Până în momentul în care în lumea capitalistă dezvoltată s-au manifestat

puternicele puseuri inflaţioniste şi prăbuşirea creditului, ale anilor 1970-1980, se părea

că bilanţul a pierdut războiul cu contul de profit şi pierdere, utilizatorii şi, în primul

rând, investitorii acordând o atenţie mai mare unei situaţii ftnanciare a rezultatelor şi

beneficiului pe acţiune. Se părea că în special investitorii începuseră să neglijeze

utilitatea bilanţului şi a evoluţiei poziţiei financiare pe care acesta o reprezintă.

Totuşi, după deceniul inflaţionist întreţinut de crizele petroliere, economiştii şi cei ce

gestionau afacerile au realizat că multe dintre variaţiile bruşte ale beneficiului pe

acţiune ar fi putut să fie prevăzute dacă acestui document de sinteză i s-ar fi acordat

atenţia pe care o merită. Pentru că aceste categorii de specialişti vizau rentabilitatea

pe termen lung a întreprinderii, asigurată printr-o gestiune eficace a trezoreriei şi prin

flexibilitate financiară.

În economiile nord-americane, în multe situaţii practice, s-a probat tendinţa

întreprinderilor de a camufla scăderea beneficiilor, în vederea amorsării tendinţei de

scădere a cursurilor acţiunilor. Situaţiile ulterioare ale rezultatelor au probat aceste

tendinţe. Pentru un ochi avizat, disimularea informaţiilor reale ar fi fost depistată

printr-o atenţie suplimentară acordată bilanţului. Este cunoscut că un bilanţ deteriorat,

deşi corect întocmit, este anunţul unor diftcultăţi financiare, în timp ce unul care

arată, de asemenea în mod corect, o poziţie financiară însănătoşită, este o stare

precursoare ameliorării beneficiilor.

Acordând bilanţului rolul pe care îl merită în setul de situaţii financiare,

specialiştii au ajuns la concluzia că beneficiile nu sunt altceva decât consecinţa unor

ipoteze filtrate prin intermediul acestui document de sinteză.

Acceptat ca o situaţie financiară care redă capitalurile proprii prin diferenţa

între active şi datorii, se consideră că bilanţul furnizează informaţii privind natura şi

sumele investite în resursele (activele) întreprinderii, obligaţiile ei vizavi de creditori,

precum şi partea proprietarilor în aceste resurse.

Dincolo de rolul său în a completa informaţiile referitoare la compoziţia

beneficiului, bilanţul contribuie şi la furnizarea bazei informaţionale privind:

32

- calculul ratei de randament;

- evaluarea structurii capitalului întreprinderii;

- determinarea lichidităţii şi flexibilităţii întreprinderii.

Bilanţul permite formularea de judecăţi de valoare privind riscul pe care şi-l asumă o

întreprindere şi evaluarea mişcărilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta ea analizează, pe

baza bilanţului, lichiditatea şi flexibilitatea fInanciară cu care se confruntă întreprinderea.

Lichiditatea se referă la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ să

fIe realizat sau convertit în disponibilităţi, sau pentru ca o datorie să fie achitată. Pentru o

întreprindere, se afirmă că, în general, cu cât lichiditatea este mai mare, cu atât aceasta

riscă mai puţin să dea faliment.

Flexibilitatea fInanciară reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a lua măsurile

necesare, în vederea modificării valorilor şi calendarului mişcărilor de trezorerie, astfel

încât să se poată face faţă nevoilor şi situaţiilor neprevăzute. Pentru o întreprindere, se

afirmă că, în general, cu cât flexibilitatea ei financiară este mai mare, cu atât ea riscă mai

puţin să dea faliment.

Să semnalăm, de asemenea, că bilanţul nu prezintă valoarea întreprinderii, deoarece

nu toate componentele valorii sunt active şi pentru că metodele utilizate în evaluarea

activelor sunt bazate, în mod normal, mai degrabă pe costuri istorice decât pe valori

actuale de piaţă. Această afirmaţie este paradoxală, dacă ţinem cont de faptul că, în urmă

cu multe secole, bilanţul era considerat ca fiind o situaţie a averii (bogăţiei) întreprinderii

(afacerii).

2.2. Repere istorice şi abordări contemporane privind bilanţul contabil

De mai mult de jumătate de mileniu, contabilitatea operează sub spectrul

principiului partidei duble. Cu toate acestea, abia în secolul al XIX-lea, graţie marilor

întreprinderi industriale şi comerciale, începe să se analizeze şi să se măsoare periodic

patrimoniul, cu ajutorul bilanţului, şi rezultatul, cu ajutorul contului de profit şi pierdere. O

astfel de practică îşi găseşte explicaţia prin câteva fenomene: numărul societăţilor pe

acţiuni se multiplică; se separă conducerea întreprinderii de proprietari, managerii fiind

obligaţi să informeze periodic asupra modului în care au gestionat patrimoniul şi

activitatea; contabilul apare ca mediator între proprietari şi manageri, rămânând, totuşi,

subordonatul acestora din urmă etc.

Până în secolul al XIX-lea, exista adesea tendinta de a confunda, în procesul

contabil, bunurile întreprinderii cu cele ale proprietarilor săi. Începând cu acest secol, se

poate vorbi de acţiunea principiului entităţii în contabilitate. Într-o formulă generală, care

nu poate să fie decât una simplificatoare, bilanţul a fost şi este considerat un

document de sinteză ce permite să se cunoască, la un moment dat, patrimoniul unui

comerciant, persoană fizică sau juridică. O astfel de formulă consacră patrimoniul ca

ansamblul drepturilor şi obligaţiilor acestui comerciant.

De asemenea, bilanţul a fost, şi mai este încă, recunoscut ca un instrument

static. Abordării

Preview document

Contabilitate Generala - Pagina 1
Contabilitate Generala - Pagina 2
Contabilitate Generala - Pagina 3
Contabilitate Generala - Pagina 4
Contabilitate Generala - Pagina 5
Contabilitate Generala - Pagina 6
Contabilitate Generala - Pagina 7
Contabilitate Generala - Pagina 8
Contabilitate Generala - Pagina 9
Contabilitate Generala - Pagina 10
Contabilitate Generala - Pagina 11
Contabilitate Generala - Pagina 12
Contabilitate Generala - Pagina 13
Contabilitate Generala - Pagina 14
Contabilitate Generala - Pagina 15
Contabilitate Generala - Pagina 16
Contabilitate Generala - Pagina 17
Contabilitate Generala - Pagina 18
Contabilitate Generala - Pagina 19
Contabilitate Generala - Pagina 20
Contabilitate Generala - Pagina 21
Contabilitate Generala - Pagina 22
Contabilitate Generala - Pagina 23
Contabilitate Generala - Pagina 24
Contabilitate Generala - Pagina 25
Contabilitate Generala - Pagina 26
Contabilitate Generala - Pagina 27
Contabilitate Generala - Pagina 28
Contabilitate Generala - Pagina 29
Contabilitate Generala - Pagina 30
Contabilitate Generala - Pagina 31
Contabilitate Generala - Pagina 32
Contabilitate Generala - Pagina 33
Contabilitate Generala - Pagina 34
Contabilitate Generala - Pagina 35
Contabilitate Generala - Pagina 36
Contabilitate Generala - Pagina 37
Contabilitate Generala - Pagina 38
Contabilitate Generala - Pagina 39
Contabilitate Generala - Pagina 40
Contabilitate Generala - Pagina 41
Contabilitate Generala - Pagina 42
Contabilitate Generala - Pagina 43
Contabilitate Generala - Pagina 44
Contabilitate Generala - Pagina 45
Contabilitate Generala - Pagina 46
Contabilitate Generala - Pagina 47
Contabilitate Generala - Pagina 48
Contabilitate Generala - Pagina 49
Contabilitate Generala - Pagina 50
Contabilitate Generala - Pagina 51
Contabilitate Generala - Pagina 52
Contabilitate Generala - Pagina 53
Contabilitate Generala - Pagina 54
Contabilitate Generala - Pagina 55
Contabilitate Generala - Pagina 56
Contabilitate Generala - Pagina 57
Contabilitate Generala - Pagina 58
Contabilitate Generala - Pagina 59
Contabilitate Generala - Pagina 60
Contabilitate Generala - Pagina 61
Contabilitate Generala - Pagina 62
Contabilitate Generala - Pagina 63
Contabilitate Generala - Pagina 64
Contabilitate Generala - Pagina 65
Contabilitate Generala - Pagina 66
Contabilitate Generala - Pagina 67
Contabilitate Generala - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Contabilitate Generala
    • CAP 2_CRF_2010.pdf
    • CAP 3_CRF_2010.pdf
    • CAP 4_CRF_2010.pdf

Alții au mai descărcat și

Practica Productiva in Contabilitate

1. CAIET DE PRACTICA 02.08.2004 In prima zi de practica am vizitat sediul unitatii si am aflat care este obiectul de activitate al unitatii si...

Evidenta si Comercializarea Marfurilor

INTRODUCERE Actuala dezvoltare a economiei a impus intercalarea între consumatori si producatori, a unor agenti economici, specializati, care...

Documente Contabile - Notiune, Importanta, Clasificare

CAPITOLUL I NOŢIUNEA DE DOCUMENTE CONTABILE 1.1. Documente contabile-definiţie. Documentele contabile sunt acte scrise cuprinzând informatii...

Organizarea Contabilității în Ramura Comerțului

Tema 1: Organizarea contabilităţii în ramura comerţului 1. Rolul şi principiile de organizare a contabilităţii în comerţ. 2. Organizarea...

Contabilitate Aprofundata

1. Definitia contabilitatii financiare Prin geneza, contabilitatea a aparut din nevoia de a raspunde în plan informational si decizional la...

Auditul Situatiilor Financiare

Auditul bilanţului contabil Cu ocazia diverselor verificări şi teste efectuate asupra conturilor, auditorii au putut aduna un număr de elemente...

Contabilitate și Audit

1. Rolul contabilităţii şi utilizatorii ei Contabilitatea este una din disciplinele regăsite în ştiinţele economice, s-a născut din necesităţile...

Ai nevoie de altceva?