Contabilitate generală

Curs
6.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Contabilitate
Conține 3 fișiere: pdf
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 28554
Mărime: 776.00KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristian Dragan

Extras din document

2.1. Conceptul de poziţie financiară

Pornind de la o interpretare simplă, bilanţul este documentul de sinteză care

prezintă situaţia afacerilor unei întreprinderi la un moment dat. Tehnic, bilanţul este

privit ca un moment culminant al unui proces complex şi lung de înregistrare,

clasificare şi evaluare. Multă vreme, bilanţul şi contul de profit şi pierdere şi-au

disputat întâietatea în materie de dominare a utilităţii situaţiilor financiare prezentate şi

publicate de o întreprindere. Astăzi, în această dispută, intervine cu argumentele sale

şi tabloul fluxurilor de trezorerie.

Până în momentul în care în lumea capitalistă dezvoltată s-au manifestat

puternicele puseuri inflaţioniste şi prăbuşirea creditului, ale anilor 1970-1980, se părea

că bilanţul a pierdut războiul cu contul de profit şi pierdere, utilizatorii şi, în primul

rând, investitorii acordând o atenţie mai mare unei situaţii ftnanciare a rezultatelor şi

beneficiului pe acţiune. Se părea că în special investitorii începuseră să neglijeze

utilitatea bilanţului şi a evoluţiei poziţiei financiare pe care acesta o reprezintă.

Totuşi, după deceniul inflaţionist întreţinut de crizele petroliere, economiştii şi cei ce

gestionau afacerile au realizat că multe dintre variaţiile bruşte ale beneficiului pe

acţiune ar fi putut să fie prevăzute dacă acestui document de sinteză i s-ar fi acordat

atenţia pe care o merită. Pentru că aceste categorii de specialişti vizau rentabilitatea

pe termen lung a întreprinderii, asigurată printr-o gestiune eficace a trezoreriei şi prin

flexibilitate financiară.

În economiile nord-americane, în multe situaţii practice, s-a probat tendinţa

întreprinderilor de a camufla scăderea beneficiilor, în vederea amorsării tendinţei de

scădere a cursurilor acţiunilor. Situaţiile ulterioare ale rezultatelor au probat aceste

tendinţe. Pentru un ochi avizat, disimularea informaţiilor reale ar fi fost depistată

printr-o atenţie suplimentară acordată bilanţului. Este cunoscut că un bilanţ deteriorat,

deşi corect întocmit, este anunţul unor diftcultăţi financiare, în timp ce unul care

arată, de asemenea în mod corect, o poziţie financiară însănătoşită, este o stare

precursoare ameliorării beneficiilor.

Acordând bilanţului rolul pe care îl merită în setul de situaţii financiare,

specialiştii au ajuns la concluzia că beneficiile nu sunt altceva decât consecinţa unor

ipoteze filtrate prin intermediul acestui document de sinteză.

Acceptat ca o situaţie financiară care redă capitalurile proprii prin diferenţa

între active şi datorii, se consideră că bilanţul furnizează informaţii privind natura şi

sumele investite în resursele (activele) întreprinderii, obligaţiile ei vizavi de creditori,

precum şi partea proprietarilor în aceste resurse.

Dincolo de rolul său în a completa informaţiile referitoare la compoziţia

beneficiului, bilanţul contribuie şi la furnizarea bazei informaţionale privind:

32

- calculul ratei de randament;

- evaluarea structurii capitalului întreprinderii;

- determinarea lichidităţii şi flexibilităţii întreprinderii.

Bilanţul permite formularea de judecăţi de valoare privind riscul pe care şi-l asumă o

întreprindere şi evaluarea mişcărilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta ea analizează, pe

baza bilanţului, lichiditatea şi flexibilitatea fInanciară cu care se confruntă întreprinderea.

Lichiditatea se referă la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ să

fIe realizat sau convertit în disponibilităţi, sau pentru ca o datorie să fie achitată. Pentru o

întreprindere, se afirmă că, în general, cu cât lichiditatea este mai mare, cu atât aceasta

riscă mai puţin să dea faliment.

Flexibilitatea fInanciară reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a lua măsurile

necesare, în vederea modificării valorilor şi calendarului mişcărilor de trezorerie, astfel

încât să se poată face faţă nevoilor şi situaţiilor neprevăzute. Pentru o întreprindere, se

afirmă că, în general, cu cât flexibilitatea ei financiară este mai mare, cu atât ea riscă mai

puţin să dea faliment.

Să semnalăm, de asemenea, că bilanţul nu prezintă valoarea întreprinderii, deoarece

nu toate componentele valorii sunt active şi pentru că metodele utilizate în evaluarea

activelor sunt bazate, în mod normal, mai degrabă pe costuri istorice decât pe valori

actuale de piaţă. Această afirmaţie este paradoxală, dacă ţinem cont de faptul că, în urmă

cu multe secole, bilanţul era considerat ca fiind o situaţie a averii (bogăţiei) întreprinderii

(afacerii).

2.2. Repere istorice şi abordări contemporane privind bilanţul contabil

De mai mult de jumătate de mileniu, contabilitatea operează sub spectrul

principiului partidei duble. Cu toate acestea, abia în secolul al XIX-lea, graţie marilor

întreprinderi industriale şi comerciale, începe să se analizeze şi să se măsoare periodic

patrimoniul, cu ajutorul bilanţului, şi rezultatul, cu ajutorul contului de profit şi pierdere. O

astfel de practică îşi găseşte explicaţia prin câteva fenomene: numărul societăţilor pe

acţiuni se multiplică; se separă conducerea întreprinderii de proprietari, managerii fiind

obligaţi să informeze periodic asupra modului în care au gestionat patrimoniul şi

activitatea; contabilul apare ca mediator între proprietari şi manageri, rămânând, totuşi,

subordonatul acestora din urmă etc.

Până în secolul al XIX-lea, exista adesea tendinta de a confunda, în procesul

contabil, bunurile întreprinderii cu cele ale proprietarilor săi. Începând cu acest secol, se

poate vorbi de acţiunea principiului entităţii în contabilitate. Într-o formulă generală, care

nu poate să fie decât una simplificatoare, bilanţul a fost şi este considerat un

document de sinteză ce permite să se cunoască, la un moment dat, patrimoniul unui

comerciant, persoană fizică sau juridică. O astfel de formulă consacră patrimoniul ca

ansamblul drepturilor şi obligaţiilor acestui comerciant.

De asemenea, bilanţul a fost, şi mai este încă, recunoscut ca un instrument

static. Abordării

Preview document

Contabilitate generală - Pagina 1
Contabilitate generală - Pagina 2
Contabilitate generală - Pagina 3
Contabilitate generală - Pagina 4
Contabilitate generală - Pagina 5
Contabilitate generală - Pagina 6
Contabilitate generală - Pagina 7
Contabilitate generală - Pagina 8
Contabilitate generală - Pagina 9
Contabilitate generală - Pagina 10
Contabilitate generală - Pagina 11
Contabilitate generală - Pagina 12
Contabilitate generală - Pagina 13
Contabilitate generală - Pagina 14
Contabilitate generală - Pagina 15
Contabilitate generală - Pagina 16
Contabilitate generală - Pagina 17
Contabilitate generală - Pagina 18
Contabilitate generală - Pagina 19
Contabilitate generală - Pagina 20
Contabilitate generală - Pagina 21
Contabilitate generală - Pagina 22
Contabilitate generală - Pagina 23
Contabilitate generală - Pagina 24
Contabilitate generală - Pagina 25
Contabilitate generală - Pagina 26
Contabilitate generală - Pagina 27
Contabilitate generală - Pagina 28
Contabilitate generală - Pagina 29
Contabilitate generală - Pagina 30
Contabilitate generală - Pagina 31
Contabilitate generală - Pagina 32
Contabilitate generală - Pagina 33
Contabilitate generală - Pagina 34
Contabilitate generală - Pagina 35
Contabilitate generală - Pagina 36
Contabilitate generală - Pagina 37
Contabilitate generală - Pagina 38
Contabilitate generală - Pagina 39
Contabilitate generală - Pagina 40
Contabilitate generală - Pagina 41
Contabilitate generală - Pagina 42
Contabilitate generală - Pagina 43
Contabilitate generală - Pagina 44
Contabilitate generală - Pagina 45
Contabilitate generală - Pagina 46
Contabilitate generală - Pagina 47
Contabilitate generală - Pagina 48
Contabilitate generală - Pagina 49
Contabilitate generală - Pagina 50
Contabilitate generală - Pagina 51
Contabilitate generală - Pagina 52
Contabilitate generală - Pagina 53
Contabilitate generală - Pagina 54
Contabilitate generală - Pagina 55
Contabilitate generală - Pagina 56
Contabilitate generală - Pagina 57
Contabilitate generală - Pagina 58
Contabilitate generală - Pagina 59
Contabilitate generală - Pagina 60
Contabilitate generală - Pagina 61
Contabilitate generală - Pagina 62
Contabilitate generală - Pagina 63
Contabilitate generală - Pagina 64
Contabilitate generală - Pagina 65
Contabilitate generală - Pagina 66
Contabilitate generală - Pagina 67
Contabilitate generală - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Contabilitate Generala
    • CAP 2_CRF_2010.pdf
    • CAP 3_CRF_2010.pdf
    • CAP 4_CRF_2010.pdf

Alții au mai descărcat și

Organizarea Contabilității în Ramura Comerțului

Tema 1: Organizarea contabilităţii în ramura comerţului 1. Rolul şi principiile de organizare a contabilităţii în comerţ. 2. Organizarea...

Contabilitate aprofundată

1. Definitia contabilitatii financiare Prin geneza, contabilitatea a aparut din nevoia de a raspunde în plan informational si decizional la...

Auditul situațiilor financiare

Auditul bilanţului contabil Cu ocazia diverselor verificări şi teste efectuate asupra conturilor, auditorii au putut aduna un număr de elemente...

Patrimoniul și bilanțul - fundamente ale logicii contabile

Baza legală a organizării contabilităţii în România o constituie legea 82/1991, legea contabilităţii. Potrivit art.1 regiile autonome, societăţile...

Contabilitate financiară

CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE 1. Definiţii, delimitări şi structuri privind activele imobilizate Activele imobilizate sunt activele unei...

Contabilitate și Audit

1. Rolul contabilităţii şi utilizatorii ei Contabilitatea este una din disciplinele regăsite în ştiinţele economice, s-a născut din necesităţile...

Sinteză CCCEA

1. CATEGORII DE ENTITĂŢI CARE APLICĂ DIRECTIVELE CONTABILE EUROPENE Reglementările contabile conforme cu „Directiva a IV a” a Comunităţilor...

Te-ar putea interesa și

Contabilitatea relațiilor cu bugetul statului la SC Severnav SA

CAPITOLUL I. CADRUL ORGANIZATORIC DE DESFĂSURARE A ACTIVITĂŢII LA S.C. SEVERNAV S.A. 1.1 Scurt istoric Societatea comercială SEVERNAV S.A. este...

Conceptul de Capital și de Menținere a Capitalului în Viziunea Standardelor Internaționale de Contabilitate

INTRODUCERE Nevoia de armonizare şi uniformitate în contabilitate impune normalizarea sa. Pe această cale se formalizează obiective, concepte,...

Soluții de Informatizare a Gestiunii Stocurilor

INTRODUCERE Originile contabilităţii se pierd undeva la hotarul dintre istoria “cunoscută” şi partea încă neclară a istoriei societăţii omeneşti....

Situații financiare în companiile de asigurări

CAPITOLUL I DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE 1. Delimitări conceptuale privind situaţiile financiare: competenţă, rol şi...

Contabilitatea Stocurilor

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII 1.1. SCURT ISTORIC AL FIRMEI S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. S.C. ONCOS IMPEX S.R.L este o societate cu...

Proiecte economice - sistemul informațional al contabilității generale la firma Iasitex SA Iași

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALA A ORGANIZATIEI 1.1 Prezentarea agentului economic S.C. "IASITEX" S.A. a. Denumire: IASITEX, societate pe...

Contabilitatea generală a operațiilor privind contabilitatea creanțelor din vânzări de bunuri la SC Karma SRL

CAPITOLUL 1. FUNDAMENTAREA SUB ASPECT TEORETIC A LUCRĂRII 1.1 Prezentarea noţiunilor legislative în domeniul studiat În general în cadrul...

Contabilitatea Salariilor

Capitolul I : 1. Prezentarea entitatii economice, modul de constituire si functionare ; etapele constiuirii, modul de functionare si...

Ai nevoie de altceva?