Contabilitate în Comerț și Turism

Curs
8.9/10 (10 voturi)
Domeniu: Contabilitate
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 111 în total
Cuvinte : 41275
Mărime: 180.73KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tulvinschi
contine cursul de Contabilitate in comert si turism de la Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica

Cuprins

CUPRINS

CAPITOLUL I 3

ORGANIZAREA GENERALĂ A CONTABILITĂŢII ÎN COMERŢ ŞI TURISM 3

1.1. TRĂSĂTURILE ECONOMICO-FINANCIARE ALE ACTIVITĂŢII DE COMERŢ INTERIOR 3

1.2. TRĂSĂTURILE ECONOMICO-FINANCIARE ALE ACTIVITĂŢII DE COMERŢ EXTERIOR 7

1.3. TRĂSĂTURILE ECONOMICO-FINANCIARE ALE ACTIVITĂŢII DE TURISM 9

1.4. PRINCIPIILE CONTABILE GENERALE 13

CAPITOLUL II 16

EVALUAREA STOCURILOR ŞI MIŞCĂRII MĂRFURILOR 16

2.1. REGULI DE EVALUARE 16

2.2. FACTURAREA MĂRFURILOR. ELEMENTE COMERCIALE, FINANCIARE ŞI FISCALE ALE FACTURII 20

CAPITOLUL III 27

CONTABILITATEA COMERŢULUI INTERIOR 27

3.1. CONTABILITATEA COMERŢULUI CU RIDICATA 27

3.1.1. Circuitul comercial al mărfurilor în comerţul cu ridicata 27

3.1.2. Metode de evidenţă operativă şi analitică a gestiunilor de mărfuri în comerţul cu ridicata 29

3.1.3. Contabilitatea fluxurilor de intrare-ieşire a mărfurilor în comerţul cu ridicata 32

3.1.4. Metode de gestiune a stocurilor de mărfuri în comerţul cu ridicata 37

3.2. CONTABILITATEA COMERŢULUI CU AMĂNUNTUL 44

3.2.1. Evidenţa operativă şi analitică a mărfurilor în unităţile comerciale cu amănuntul 44

3.2.2. Contabilitatea fluxurilor de intrare-ieşire a mărfurilor şi metode de gestiune a stocurilor de mărfuri în comerţul cu amănuntul 45

3.2.3. Contabilitatea vânzării mărfurilor prin consignaţie 51

3.3. CONTABILITATEA VÂNZĂRII MĂRFURILOR CU PLATA ÎN RATE 54

3.4. CONTABILITATEA MĂRFURILOR AFLATE LA TERŢI 56

3.4.1. Contabilitatea mărfurilor aflate în curs de aprovizionare 56

3.4.2. Contabilitatea mărfurilor trimise spre prelucrare sau recondiţionare la terţi 57

3.4.3. Contabilitatea mărfurilor vândute prin cedare de comision 57

3.4.4. Contabilitatea mărfurilor refuzate de clienţi şi rămase în custodia acestora 58

CAPITOLUL IV 59

CONTABILITATEA EXPORTULUI DE MĂRFURI 59

4.1. CONTABILITATEA EXPORTULUI DE MĂRFURI PE CONT PROPRIU 59

4.1.1. Caracteristici ale exportului de mărfuri pe cont propriu şi influenţa acestora asupra contabilităţii 59

4.1.2.Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere 63

4.1.3. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu cu credit comercial 67

4.1.3.1.Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu cu credit comercial pe termen scurt 67

4.1.3.2. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu cu credit comercial pe termen lung 71

4.2. CONTABILITATEA EXPORTULUI DE MĂRFURI ÎN COMISION 73

4.2.1.Caracteristici ale exportului de mărfuri în comision şi influenţa acestora asupra contabilităţii 73

4.2.2.Contabilitatea exportului de mărfuri în comision cu încasare la vedere 75

4.2.3.Contabilitatea exportului de mărfuri în comision pe credit comercial 79

CAPITOLUL V 81

CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MĂRFURI 81

5.1.CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MĂRFURI PE CONT PROPRIU 81

5.1.1. Particularităţile importului de mărfuri pe cont propriu şi influenţa acestora asupra contabilităţii 81

5.1.2.Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu cu plata la vedere 83

5.1.3.Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial 88

5.1.3.1.Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt 88

5.1.3.2.Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu cu credit comercial pe termen lung 91

5.2.CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MĂRFURI ÎN COMISION 92

5.2.1.Particularităţile importului de mărfuri în comision şi influenţa acestora asupra contabilităţii 92

5.2.2.Contabilitatea importului de mărfuri în comision cu plata la vedere 93

5.2.3. Contabilitatea importului de mărfuri în comision pe credit comercial 97

BIBLIOGRAFIE 100

Extras din document

CAPITOLUL I

ORGANIZAREA GENERALĂ A CONTABILITĂŢII ÎN COMERŢ ŞI TURISM

1.1. TRĂSĂTURILE ECONOMICO-FINANCIARE ALE ACTIVITĂŢII DE COMERŢ INTERIOR

Circulaţia mărfurilor prin comerţul interior constituie un domeniu deosebit de important pentru activitatea de cercetare şi aplicare a contabilităţii. Ca parte componentă a sectorului terţiar al economiei, comerţul este format din ansamblul activităţilor de mijlocire a schimbului de mărfuri între producătorii şi consumatorii de bunuri materiale. Comerţul este o activitate continuă de cumpărare a mărfurilor şi revânzare a lor, în scopul obţinerii unui profit. De regulă, traseul urmat de bunurile materiale în activitatea de comerţ se înscrie în relaţia: aprovizionare-stocare-vânzare.

Aprovizionarea se defineşte ca fiind actul comercial de trecere a bunurilor materiale din proprietatea producătorului în proprietatea comerciantului, în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Din punct de vedere fiscal, transferul proprietăţii bunurilor materiale de la vânzător la cumpărător are loc în momentul emiterii facturii sau chitanţei fiscale. Comparând momentul transferului proprietăţii cu momentul intrării efective, pe bază de recepţie, a mărfurilor în unităţile comerciale, se pot identifica următoarele situaţii:

- primirea facturii şi recepţia mărfurilor urmate de achitarea contravalorii lor;

- primirea facturii furnizorului, recepţia efectuându-se ulterior, ceea ce determină apariţia mărfurilor facturate, dar nerecepţionate;

- recepţia mărfurilor în lipsa facturii, ceea ce generează apariţia mărfurilor recepţionate, dar nefacturate.

Având în vedere momentul şi modalitatea de plată a contravalorii mărfurilor, aprovizionarea poate fi cu plată imediată (în numerar) şi cu plată ulterioară (pe credit sau prin bancă).

Stocarea este operaţia de formare a rezervelor de mărfuri destinate asigurării continuităţii vânzărilor. Analizat în raport cu exerciţiul de exploatare, stocul de mărfuri poate fi iniţial, curent sau final. Privit din perspectiv contabilă, stocul de mărfuri constituie elementul principal al patrimoniului unităţii comerciale şi obiectul calculaţiei costurilor de aprovizionare a mărfurilor vândute.

Vânzarea mărfurilor reprezintă, din punct de vedere juridic, actul de comerţ în urma căruia marfa trece din proprietatea unităţii de comerţ în proprietatea consumatorului final, pe baza unui acord încheiat între parteneri cu privire la obiectul vânzării şi la preţul vânzării. Din punct de vedere contabil, momentul vânzării este considerat cel al facturării mărfurilor sau încasării contravalorii lor. Similar aprovizionării, pot să apară decalaje între vânzare şi livrare care determină apariţia mărfurilor livrate, dar nefacturate şi a mărfurilor facturate, dar nelivrate.

Cele trei elemente ale circuitului mărfurilor în comerţ (aprovizionare, stocare, vânzare) se intercondiţionează reciproc, relaţia dintre ele fiind exprimată de “balanţa fluxului (circulaţiei) mărfurilor” şi anume:

Si + A = V + Sf

în care: Si = stoc iniţial; A= aprovizionare; V = vânzare; Sf = stoc final

Această relaţie permite stabilirea mărimii oricărui element în condiţiile cunoaşterii celorlalte trei.

În ţara noastră, activitatea de comerţ se desfăşoară pe principiile descentralizării şi liberalizării prin societăţile comerciale şi întreprinderile individuale autorizate. Descentralizarea constă în desfăşurarea activităţii de comerţ de către societăţile comerciale şi întreprinderile individuale pe baza propriului program de activitate. Liberalizarea constă în acordarea dreptului de a se angaja în relaţii comerciale a tuturor firmelor legal constituite şi persoanelor fizice care solicită autorizarea de a efectua operaţiuni de comerţ.

Întreprinderea individuală, ca persoană autorizată să efectueze operaţiuni de comerţ, reprezintă forma organizatorică de exploatare a proprietăţii în care o singură persoană participă cu întregul capital, conduce direct şi răspunde cu întreaga avere pentru obligaţiile asumate.

Întreprinderea de persoane, cunoscută sub denumirea juridică de societate, este o asociere de persoane fizice şi juridice, constituită în scopul realizării unui obiect anume de activitate. Atunci când obiectul de activitate priveşte acte de comerţ, întreprinderea este denumită societate comercială. Ea dispune de patrimoniu distinct, de personal specializat şi este condusă de unul sau mai mulţi administratori, asociaţi sau consiliu de administraţie, după caz. Privită ca întreprindere cu scop lucrativ, societatea comercială poate exista în toate domeniile de activitate economică: industria extractivă şi prelucrătoare, agricultură, transporturi şi expediţii internaţionale, domeniul bancar şi de asigurări, comunicaţii, comerţ şi orice alt domeniu prestator de servicii. Atributul “comercială” are menirea să accentueze faptul că orice activitate economică se finalizează prin comercializarea produselor şi serviciilor. Denumirea de societate comercială a fost dată pentru a putea fi deosebită de societatea civilă care este instituţie cu scop nelucrativ.

Activitatea de comerţ interior se desfăşoară prin societăţi comerciale specializate şi anume:

- societăţi comerciale cu capital privat, constituite sub forma juridică a societăţilor în nume colectiv, comandită simplă şi pe acţiuni şi societăţi cu răspundere limitată;

- societăţi comerciale constituite prin reorganizarea unităţilor comerciale de stat;

- asociaţii familiale sau persoane fizice, care desfăşoară activităţi comerciale, organizate conform Decretului – Lege nr. 54/1990;

- cooperativele de consum sau meşteşugăreşti, formate prin asocierea unor producători care desfăşoară şi activităţi comerciale.

Activitatea societăţilor de comerţ se poate desfăşura în funcţie de profilul ei, printr-o varietate de unităţi, cum ar fi:

1) depozite, care la rândul lor pot fi:

- cu ridicata, prin intermediul cărora se comercializează mărfuri în volum mare;

- de repartizare, organizate pe lângă magazinele sau unităţile de alimentaţie publică şi care au rolul asigurării unei aprovizionări ritmice a acestora.

2) magazine, chioşcuri, tonete prin care se vând mărfurile consumatorilor direcţi, în cantităţi mici (en detail);

3) unităţi de alimentaţie publică care în funcţie de activitatea desfăşurată pot fi:

- unităţi de producţie: laboratoare de cofetărie şi patiserie, a căror activitate constă în aprovizionarea cu materii prime, transformarea lor în produse finite:

- fie transferul către unităţi de desfacere aparţinând aceleiaşi societăţi;

- fie vânzarea către societăţi terţi;

- unităţi de desfacere: baruri, bufete care se aprovizionează cu mărfuri ce se vând în aceeaşi stare, cu organizarea consumului pe loc;

- unităţi mixte (de producţie şi desfacere): restaurante, crame, braserii, a căror activitate este complexă şi constă în:

- pe de o parte, aprovizionarea cu mărfuri şi desfacerea lor în starea în care au fost cumpărate;

- pe de altă parte, în aprovizionarea cu materii prime, transformarea lor în preparate culinare şi organizarea consumului acestora în unităţi proprii

Preview document

Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 1
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 2
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 3
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 4
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 5
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 6
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 7
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 8
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 9
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 10
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 11
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 12
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 13
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 14
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 15
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 16
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 17
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 18
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 19
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 20
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 21
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 22
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 23
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 24
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 25
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 26
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 27
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 28
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 29
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 30
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 31
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 32
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 33
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 34
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 35
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 36
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 37
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 38
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 39
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 40
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 41
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 42
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 43
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 44
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 45
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 46
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 47
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 48
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 49
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 50
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 51
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 52
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 53
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 54
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 55
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 56
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 57
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 58
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 59
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 60
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 61
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 62
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 63
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 64
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 65
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 66
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 67
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 68
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 69
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 70
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 71
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 72
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 73
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 74
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 75
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 76
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 77
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 78
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 79
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 80
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 81
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 82
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 83
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 84
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 85
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 86
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 87
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 88
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 89
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 90
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 91
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 92
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 93
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 94
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 95
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 96
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 97
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 98
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 99
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 100
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 101
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 102
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 103
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 104
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 105
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 106
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 107
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 108
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 109
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 110
Contabilitate în Comerț și Turism - Pagina 111

Conținut arhivă zip

  • Contabilitate in Comert si Turism.doc

Alții au mai descărcat și

Contabilitatea Operatiunilor de Import-Export

INTRODUCERE Scurt istoric al comertului international. Teorii ale comertului international. Comertuli international a aparut din necesitatea mai...

Contabilitatea Inventarierii

Lucrarea de fata,”Contabilitatea inventarierii” prezinta rolul inventarierii contabilitatii în activitatea de conducere si organizare în cadrul...

Contabilitatea Marfurilor in Comertul cu Ridicata la SC Plastsistem SA Bistrita

CAP. 1 Prezentarea generala a SC. PLASTSISTEM SA. Bistrita 1.1. Cadrul legislativ al constituirii si functionarii al SC. PLASTSISTEM SA. Bistrita...

Tabloul Fluxurilor de Trezorerie

INTRODUCERE Tot mai multe ţări îşi adaptează legislaţia din domeniul economico-financiar la metodologia reglementată de Standardele Internaţionale...

Controlul Financiar de Gestiune la SC Sephora SA

Cap.I. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR DE GESTIUNE 1.1. Definitia controlului financiar de gestiune Controlul financiar de gestiune...

Organizarea Contabilității Importului de Mărfuri

INTRODUCERE Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societăţii, comerţul are o importanţă strategică pentru dezvoltarea echilibrată şi...

Contabilitatea Capitalurilor

Argument Capitalul întreprinderii reprezintă sursele stabile şi permanente de formare şi finanţare a activelor şi se înscrie în pasivul bilanţului...

Contabilitatea unei Firme de Comert Exterior - Distribution San Jose SRL

CAPITOLUL I GENERALITĂŢI ASUPRA CONŢINUTULUI ŞI ROLULUI COMERTULUI EXTERIOR 1.1. Comerţul exterior – definire, fundamentare, rol Comerţul...

Ai nevoie de altceva?