Contabilitate si Gestiune Fiscala

Imagine preview
(8/10 din 7 voturi)

Acest curs prezinta Contabilitate si Gestiune Fiscala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 119 de pagini .

Profesor: Ana Stoian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Contabilitate

Extras din document

Fiscalitatea ramane in atentia intreprinderii indiferent de sistemul contabil pe care tara noastra il aplica. Ea a fost dezvoltata mult de textele legislative, de norme, instructiuni si reguli , adesea greu de aplicat in practica economica prin nenumaratele modificari, noi aparitii de impozite, taxe, noi baze de calcul al caror fundament trebuie sa raspunda politicii financiare a statului. Intotdeauna s-a cautat un sistem de impunere care sa diminueze deficitul bugetar prin atragerea unui numar mare deplatitori, impozite diverse, iar in plan secundar s-a urmarit o relaxare sensibila prin avantajele prevazute de normele fiscale.

Astazi, orice intreprindere stie ca exista pincipii si reguli de baza pentru orice impozit la care aceasta este supusa, contabilitatea fiind cea care inregistreaza rezultatul obligatiei de plata si a viramentelor, fiind principala sursa de informatie pentru stat in ceea ce priveste calculul, inregistrarea si decontarea obligatiilor fiscale si nefiscale.

Fiscalitatea are regulile ei proprii, este asezata pe principii adesea convergente cu cele din tarile Uniunii Europene, deci putem vorbi de un drept fiscal autonom. Pe de alta parte, contabilitatea timp de peste zece ani s-a dezvoltat rapid fiind imprumutate reguli, norme, principii si conventii agreat fiind Modelul continental de contabilitate bazat pe macroeconomie unde influenta statului este semnificativa in materie de normalizare contabila.

Contabilitatii i s-a imputat dupa 1989 lipsa de transparenta, coerenta, si informare reala a structurilor situatiilor financiare descrise de bilant, cont de profit si pierdere si anexe. Este adevarat ca statul dupa 1989, era cel mai mare utilizator al informatiei financiar contabile, dar si-a pastrat si pozitia de lider in materie de norma contabila. Lipsa unei contabilitati de inflatie, impunerea marilor contribuabili de a realiza un bilant fiscal, cand acestia detineau cele mai mari pierderi, nu a facut altceva decat sa provoace erodarea capitalurilor proprii, multe intreprinderi au sfarsit prin faliment.

Idealul nostru de a fi integrati in spatiul economic european nu numai geografic, privirea Uniunii Europene catre Romania ca teritoriu strategic si economic au adus un suflu nou atat din punct de vedere fiscal dar si contabil.

Romania avea nevoie de un cod unic de impozite, mult mai clar, transparent si usor de aplicat. El a fost realizat prin Codul Fiscal care grupeaza, sistematizeaza mult mai bine impozitele directe si indirecte, impunerea persoanelor fizice si juridice. S-a realizat o delimitare clara a impozitelor pe profit si pe venituri atat pentru intreprinderi mici si mijlocii, microintreprinderi si persoane fizice care desfasoara activitati independente.

Informatiile principale le ofera contabilitatea. Aplicarea Modelului continental de contabilitate inspirat dupa Franta si originalitatea noastra in materie de regula contabila si fiscala s-a dovedit de nenumarate ori ineficienta. Astfel Romania se aliniaza Standardelor Internationale de Contabilitate, (IAS) o reforma in plina dezvoltare pe mai multi ani cu aderarea la Standardele Internationale de Raportare Financiara, (IFRS )

Ce aduc nou aceste standarde? Care este avantajul aplicarii lor? Intreprinderile si-au insusit Contabilitatea Financiara – iar eforturile financiare de implementare a IAS –lor nu este deloc neglijabila. Care este pozitia fiscalitatii in noua perspectiva de construire a situatiilor financiare? Intrebarile pot continua la infinit… Si dumneavoastra sigur va puneti intrebari firesti, de ce atatea modificari de structura, de volum a informarii financiare.

Vom incerca sa raspundem sintetizat la intrebarile de mai sus. In primul rand IASC inlocuit cu IASB isi indreapta obiectivul situatiilor financiare pentru furnizarea informatiilor despre pozitia financiara (data de bilant), performantele si modificarile pozitiei financiare ce sunt necesare utilizatorilor in luarea deciziilor economice. De data aceasta statul care era principalul favorit al informarii financiare este inlocuit cu “utilizatori” pentru ca acestia sa ia decizii economice. In ordinea importantei lor dupa “Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare” al IASB, utilizatorii situatiilor financiare includ: investitorii preocupati de riscul inerent al tranzactiilor si de beneficiul adus de investitiile lor; salariatii interesati de informatii privind stabilitatea si profitabilitatea lor, de pensii, alte avantaje si oportunitati profesionale; creditorii interesati de informatii care le permit sa evalueze daca imprumuturile pe care le-au acordat si dobanzile atasate vor fi rambursate; furnizorii si alti creditori, interesati de informatii ca le permit sa evalueze daca sumele ce le sunt datorate vor fi platite la scadenta; clientii sunt interesati de informatii asupra continuitatii activitatii unei entitati, mai ales atunci cand au o colaborare pe termen lung sau sunt dependenti de ea; statul interesat de incasarea veniturilor sale, de alocarea resurselor si implicit de activitatea intreprinderilor. Pe baza acestor informatii statul prin institutiile sale isi determina politica fiscala, isi determina produsul intern brut, venitul national si alti indicatori statistici; publicul poate fi interesat de informatii privind evolutiile intreprinderilor, sfera de activitate, numarul de salariati etc. Desprindem concluzia clara ca scopul situatiilor financiare este acela de a oferi informatii despre activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile si castigurile; cheltuielile si pierderile precum si fluxurile de numerar. Aceste informatii sunt completate cu politicile contabile si notele explicative care ajuta utilizatorii enumerati de Cadrul IASB pentru a estima fluxurile de numerar ale intreprinderii si mai ales momentul si gradul lor de certitudine pentru a se realiza.

Astfel, intreprinderile trebuie sa se indrepte in primul rand pentru a mentine gradul de sanatate financiara, de a le rentabiliza si pastra echilibrul financiar al activitatii de baza, de a analiza durata medie in zile a creditului client acordata si durata medie in zile a creditului furnizor primita. In aceste conditii, si fiscalitatea isi va indeplini rolul sau: venituri suficiente din impozite, doar daca intreprinderile vor fi rentabile, se vor dezvolta si se va realiza un mediu sanatos economiei de piata concurentiala.

Fisiere in arhiva (1):

  • Contabilitate si Gestiune Fiscala.doc

Alte informatii

Fiscalitate.