Contabilitatea Decontărilor cu Terții

Contabilitatea decontărilor cu terţii

1. Definirea,conţinutul şi structura decontărilor cu terţii

2. Obiectivele şi factorii organizatorii contabile,decontărilor cu

cu terţii

3. Sistemul informaţional contabil al datoriilor şi creanţelor

1. Definirea ,conţinutul şi structura decontărilor cu terţii

Pt. realizarea obiectivului de activitate,întreprinderile intră în relaţii economice diverse,relaţii din care se nasc pe de-o parte dreptul (creanţe)şi pe de altă parte obligaţii (datorii).

Este vorba despre creanţe şi obligaţii cu termene de decontare (de stingere,scurte).

În această categorie nu sunt cuprinse ,datoriile şi creanţele ce reies din primirea sau acordarea de împrumuturi.

Având în vedere marea diversitate a relaţiilor unor firme,cu terţe persoane fizice sau juridice,se reţin următoarele tipuri de decontări cu terţii:

- relaţii comerciale cu furnizorii

- relaţii cu clienţii

- relaţiile firmei cu bugetele statului

- relaţiile firmei cu salariaţii săi

Definiţie:

Persoanele fizice şi juridice faţă de care întreprinderea are obligaţii băneşti ,sunt denumite în contabilitate Creditor.

Creditorul = reprezintă persoane care în cadrul unui raport patrimonial a avansat cu o valoare economică şi urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.

Pe de altă parte, persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de o valuare avansată ,urmând să dea echivalentul corespunzător,poartă denumirea în contabilitatea de Debitori.

Datoriile întreprinderii = reprezintă obligaţiile pe termen scurt ale acesteia,respectiv surse atrase ,denumite şi fonduri furnizate de terţi.

După natura operaţiilor ce generează ,aceste datorii sunt:

- datorii comerciale

- datorii financiare

- datorii fiscale

- datorii salariale şi sociale

- datorii faţă de acţionari.

În categoria datoriilor sunt incluse şi veniturile înregistrate în avans,adică acele venituri contabilizate înainte de efectuarea prestaţiilor sau a livrărilor de bunuri.

A doua categorie sunt creanţele = sunt drepturi pe termen scurt ale firmei denumite şi active în curs de decontare,sunt elemente patrimoniale de activ ce iau naştere în urma avansării temporale,a unor bunuri sau valori.

Ex: - creanţele asupra clienţilor pt. produsele vândute,lucrările

executate.

- creanţele asupra furnizorilor generate de avansurile sau

acordurile acordate de firmă,unui cumpărător.

În categoria creanţelor,sunt cuprinse şi cheltuielile înregistrate în avans.

2. Obiectivele şi factorii organizatorici contabile, decontărilor cu terţii

La ce foloseşte contabilitatea în domeniul decontărilor cu terţii?

Obiectivele organizatorii contabile ,decontărilor cu terţii,în principal sunt următoarele:

- cunoaşterea în orice moment al nivelului creanţelor şi a datoriilor firmei.

- urmărirea încasării la timp a tuturor sumelor de la clienţi şi debitori,precum şi achitarea la termen a datoriilor faţă de furnizori,creditori,bugetul statului,etc.

- cunoaşterea creanţelor şi datoriilor faţă de acţionari şi asociaţi.

- soluţionarea corectă a decontărilor reieşite din operaţii în curs de lămurire (operaţii în curs de clarificare)

- Notă!