Contabilitatea Imobilizărilor

Valoarea de intrare sau contabilă poate fi:

- costul de achiziţie, pentru imobilizările procurate cu titlu oneros

- costul de producţie, pentru imobilizările obţinute din producţie proprie

- valoarea de aport, pentru imobilizările aduse ca aport la capitalul social

- valoarea de utilitate determinată de preţul pieţei, utilitate, stare şi amplasare, pentru imobilizările primite gratuit.

Valoarea de inventar se obţine astfel:

- evaluare se face la valoarea actuală sau la valoarea de utilitate;

- pentru imobilizările amortizabile sau pentru cele pentru care s-au constituit provizioane, se obţine o valoare contabilă netă dată de diminuarea valorii contabile cu valoarea amortizării sau provizioanelor constituite.

Comparând valoarea de inventar cu valoarea contabilă se pot constata 2 variante:

- valoarea de inventar > valoarea contabilă  plus de valoare care nu se înregistrează, conform principiului prudenţei;

- valoarea de inventar < valoarea contabilă  minus de valoare care se înregistrează astfel:

- ca amortizare dacă deprecierea este ireversibilă;

- ca provizion dacă deprecierea este reversibilă.

În contabilitate imobilizările se înregistrează la valoarea contabilă, iar în bilanţ la valoarea contabilă netă.

Valoarea reziduală este valoarea care se estimează că va fi obţinută la cedarea activului după încheierea duratei de utilizare şi deducerea cheltuielilor aferente cedării. În cazul casării această valoare se obţine prin scăderea din valoarea materialelor recuperate a cheltuielilor cu dezmembrarea.

Reevaluarea presupune înlocuirea valorii de intrare cu valoarea actuală determinată în funcţie de rata inflaţiei comunicată de Comisia Naţională de Statistică. Reevaluarea se face numai pe baza unor dispoziţii legale

Evaluarea la intrarea în patrimoniu a imobilizărilor

Modalităţi de intrare în patrimoniu → cu titlu oneros (achiziţii) aport la capital cu titlu gratuit (donaţii, plus inventar)

imob. necoporale cost de achiziţie valoare de aport valoare de piaţă

imob. corporale cost de achiziţie (preţ cumpărare + tx. Vamale + tx. nerecuperabile + ch directe necesare punerii în funcţiune ) valoare aport valoare de utilitate

imob. financiare Preţ de cumpărare sau valoare negociată fără cheltuieli legate de achiziţie valoare de aport

Amortizarea reprezintă deprecierea ireversibilă a imobilizărilor, se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune sau recepţiei, la sfârşitul fiecărui exerciţiu până la recuperarea integrală a valorii de intrare. Prin includerea eşalonată pe cheltuieli a unei cote din valoarea de intrare a imobilizărilor, se recuperează treptat costul de achiziţie sau de producţiei al acestora.

Conform Codului fiscal în România se utilizează următoarele regimuri de amortizare:

- Amortizare liniară, presupune includerea pe cheltuieli a unor sume fixe, stabilite în funcţie de durata normală de utilizare (DU) a cestora. Se calculează prin aplicarea unei cote de amortizare liniară (100/durata normală de utilizare) asupra valorii de intrare.

- Amortizarea degresivă, presupune accelerarea amortizării în primii ani de funcţionare, în ultimii ani de funcţionare urmând să se amortizeze liniar. Se calculează în trei etape:

- 1- calculul cotei de amortizare degresivă prin multiplicarea cotei de amortizare cu un coeficient degresiv, după cum urmează:

- 1,5 pentru imobilizările a căror DU este cuprinsă între 2 şi 5 ani;

- 2,0 pentru imobilizările a căror DU este cuprinsă între 5 şi 10 ani;

- 2,5 pentru imobilizările a căror DU este mai mare de 10 ani;

- 2- prin aplicarea coeficientului degresiv la valoarea de amortizat (valoarea de intrare în primul an şi valoarea rămasă de amortizat pentru anii următori)

- 3- ca raport între valoarea rămasă de amortizat şi durata de utilizare rămasă, din anul în care amortizarea calculată prin metoda prezentată la 2 este ≤ decât metoda prezentată la 3

- Amortizare accelerată presupune recuperarea a maxim 50% din valoarea de intrare a imobilizării în primul an, urmând apoi o amortizare liniară (calculată prin divizarea valorii rămase de amortizat la durata de utilizare rămasă) până la expirarea duratei normale de utilizare.