Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Contabilitate
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 3231
Mărime: 17.32KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Vasloban Ioan
A fost predat in 2007 in cadrul facultatii de stiinte economice

Extras din document

Capitalurile delimitează resursele stabilite de finanţare a valorii economice constituite ca activ patrimonial al întreprinderii.

Capitalurile proprii reprezentă dreptul acţionarilor asupra activelor unor persoane juridice după deducerea tuturor datoriilor.

Capitalurile proprii cuprind: - aporturi de capital

- prime de capital

- rezerve

- rezultatul exerciţiului financiar

Formula aferentă structurii capitalului propriu rezultă din planul contabil: capital social + prime de capital ± rezerve din reevaluare + rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exerciţiului financiar = total capital propriu

Capitalul social al S.S.I.F. e constituit din acţiuni nominative cu drepturi de vot. Fiecare acţiune conferă deţinătorului drepturi egale.

Capitalul minim subscris şi integral vărsat în proporţie de cel puţin 75% în numerar şi 25% în natură trebuie să aibă valoare minimă de 20 000 RON sau 40 000 RON etc. În funcţie de specificul activului derulat de societate.

S.S.I.F Actinvest, în anul 200N capitalul social era de 8 000 000 000 lei divizat în 8 000 de acţiuni comune cu o valoare nominală de 1 000 000 fiecare. Iniţial Actinvest a dorit să se constituie prin subscripţie publică şi în prospectul de emisiune s-a estimat un capital social de 100 000 000 000 lei divizat în 100 000 de acţiuni la valoarea nominală de 1 000 000. La încheierea termenului de subscriţie fiecare acceptant trebuie să verse 100% din valoarea acţiunilor subscrise potrivit legii. Dacă subscripţia ar fi reuşit înregistrarea capitalului social la nivelul aprobat de Adunarea constitutivă a acţionariatului (100 de acţiuni + 1 000 000) s-ar fi înregistrat astfel:

456 = 1011 100 000 000 000

Înregistrarea vărsămintelor efectuate la subscriere (100 000 000 000 * 100%) s-ar fi înregistrat:

5121 = 456 100 000 000 000

Regularizarea conturilor de capital privind vărsămintele efectuate în perioada subsripţiei publice s-ar fi înregistrat:

1011 = 1012 100 000 000 000

Capitalul social nu s-a subscris în termenul prevăzut astfel încât procesul de subsripţie publică a fost anulat iar Actinvest s-a înregistrat ca societate.

Capitalul social prin metoda plasamentului privat a fost de 6 000 000 000 constituit fiind din 6 000 de acţiuni cu 1 000 000 de lei valoarea nominală a acţiunii.

Subscrierea celor 6 000 de acţiuni s-ar înregistra pe baza borderoului acţiunii prin articol contabil:

456 = 1011 6 000 000 000

Cheltuielile de constituire, plătite pe bază de cec bancar s-au situat la valoarea de 45 000 000, pentru ele făcându-se următoarea înregistrare:

201 ? 512 45 000 000

Întregul capital subscris a fost vărsat, respectiv 4 500 000 000 în numerar prin depunerea în cont bancar, iar diferenţa de 1 500 000 000 a fost subscrisă sub forma aportului în natură.

Contabilizarea aportului în natură şi în numerar atribuit unui acţionar sub formă de mijloc de transport în echivalent de 250 000 000

512 = 456 4 500 000 000

1011 = 1012 4 500 000 000

2133 = 456 250 000 000

1011 = 1012 250 000 000

Capitalul se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală reprezentată prin acţiuni în calitatea lor de titluri de valoare. Preţul de piaţă al unei acţiuni e determinată de dividendul aşteptat de acţionari, de stabilitatea financiară a firmei, de situaţia activelor, de situaţia generală a pieţei de capital şi în limita ratei dobânzii în valoare nominală.

În funcţie de raportul dintre preţul de emisiune (cursul pe acţiune plătit de către toate persoanele care subscriu acţiunile în momentul emiterii lor) şi valoarea nominală, cursul poate fi alpari (preţ de emisiune e egal cu valoarea nominală), supraparii (preţul de emisiune e superior valorii nominale), subparii (preţul de emisiune e inferior valorii nominale)

Se mai face precizia că noţiune de acţiune în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate e înlocuită cu sintagma de instrumente de capital propriu.

Valoarea matematică a unei acţiuni se compară cu valoarea de piaţă, raportul dintre ele e indicatorul încrederii investit în capacitatea managerială. Când valoarea de piaţă e superioară valorii contabile avem situaţie favorabila a S.S.I.F.

Valoarea financiară exprimă echivalentul corespunzător capitalizării dividendelor anuale la o rată medie a dobânzii pe piaţă.

În anul 200N:

- rata medie a dobânzii pe piaţă = 22% (fiind corespunzătoare titlurilor de valoare cu titluri fixe = obligaţiuni)

- dividend mediu distribuit la societate = 370 000

Valoarea financiară (VF) a fost de:

VF = dividend mediu distribuit / acţiune

rata medie a dobânzii pe piaţă

VF =

Valoarea de randament e corespunzătoare profitului net (acţiunile putându-se capitaliza în cursul unui exerciţiu financiar la o rată medie a dobânzii pe piaţă al venitului titlurilor egal cu dividende + cota parte din profitul încorporat în rezerve

Preview document

Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8 - Pagina 1
Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8 - Pagina 2
Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8 - Pagina 3
Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8 - Pagina 4
Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8 - Pagina 5
Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8 - Pagina 6
Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8 - Pagina 7
Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8 - Pagina 8
Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8 - Pagina 9
Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8 - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Contabilitatea Intermediarilor Financiari - Cursul 8.doc

Alții au mai descărcat și

Contabilitate de Gestiune

Pe baza calculatiei cheltuielilor de regie, se intocmeste bugetul cheltuielilor de regie: SC…. valabil 1999 Sectia: tratament termic - mii lei –...

Contabilitate de Gestiune

Pentru calculul costului produselor, lucrărilor sau serviciilor, este necesară parcurgerea unor etape, dar şi utilizarea unor procedee de lucru...

Contabilitatea Tertilor

COMPETENTE - cunoasterea categoriilor de decontari in rapot cu tertii - identificarea evenimentelor si tranzactiilor privind decontarile cu...

Bazele Contabilitatii Semestrul 1

Capitolul I. NATURA SI SCOPUL CONTABILITATII CUPRINS: 1.1. Definitia contabilitatii 1.2. Obiectul contabilitatii si sfera sa de actiune...

Elemente de Contabilitate

Datoriile pe termen lung sunt asimilate capitalurilor datorită faptului că ele asigură finanţarea pe termen mai mare de un an. În această...

Natura și Obiectul Contabilității Financiare

I. Natura şi obiectul contabilităţii financiare • Normalizarea contabilităţii Procesul de normalizare contabilă se derulează la nivel...

Natura si Obiectul Contabilitatii Financiare - Aplicatii

I. Natura şi obiectul contabilităţii financiare I.2. Principii şi convenţii contabile I.2.1. Principiul prudenţei: Evaluarea trebuie făcută pe...

Auditarea Agentilor Economici

Capitolul 1. CONCEPTUL GENERAL ŞI CATEGORIILE DE AUDIT 1.1. Conceptul general de audit Prin audit se înţelege: a Examinarea/cercetarea,...

Ai nevoie de altceva?