Extras din curs

3.1. CONCEPTUL DE CREDITE ŞI ÎMPRUMUTURI BANCARE

Noţiunile de împrumuturi bancare şi credite bancare nu se confundă. Astfel, împrumuturile se primesc atrăgând datorii, iar creditul se acordă rezultând drepturi de creanţă ale instituţiilor de credit.

Împrumuturile bancare reprezintă obţinerea de lichidităţi în vederea-acoperirii unor goluri temporare sau pentru realizarea unor plasamente profitabile. Ele se structurează în contabilitate sub formă de împrumuturi, depozite ale clientelei sau ale instituţiilor de credit, valori date în pensiune şi împrumuturi de la clientela financiară.

Creditele bancare reprezintă plasamente ale valorilor băneşti disponibile sub forma ajutoarelor acordate clienţilor, cu titlu rambursabil şi purtătoare de dobânzi.

Sursele de provenienţă ale acestor disponibilităţi pot fi:

- sursele proprii ale instituţiilor de credit (aportul la capitalul social, alte componente ale capitalului propriu etc.);

- soldurile creditoare ale conturilor curente;

- sume atrase sub diferite forme de împrumuturi;

- alte surse atrase.

Creditele acordate clienţilor apar sub formă de:

- credite;

- valori primite în pensiune;

- depozite la instituţiile de credit etc.

Sumele atrase de instituţiile de credit apar sub forma:

- împrumuturilor;

- depozite ale altor instituţii de credit;

- valori date în pensiune etc.

Pentru reflectarea contabilă a creditelor şi respectiv a împrumuturilor bancare în planul de conturi sunt rezervate conturi distincte pentru detalierea informaţiilor pe categorii de persoane fizice sau juridice, în funcţie de felul garanţiilor, de grupele de operaţiuni din care au luat naştere, de scopul în care se primesc sau se acordă ajutoarele bancare, de termenele de rambursare şi de alte detalii.

Creditele şi plasamentele se clasifică în următoarele categorii :

- standard;

- în observaţie (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar);

- substandard (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar);

- îndoielnic (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar);

- pierdere.

Art. 4. - Clasificarea creditelor şi a plasamentelor se face prin aplicarea simultană a următoarelor criterii:

- serviciul datoriei;

- performanţa financiară;

- iniţierea de proceduri judiciare.

Art. 5. - Categoriile de performanţă financiară vor fi notate de la A la E, în ordinea descrescătoare a calităţii acesteia.

În cazul clientelei din sectorul bancar, precum şi în cazul persoanelor fizice performanţa financiară va fi considerată în categoria A.

Evaluarea performanţei financiare a unei entităţi economice din sectorul nebancar va conduce la încadrarea acesteia în una dintre cele cinci categorii de performanţă financiară. Această evaluare se va realiza potrivit normelor interne ale băncilor, aprobate la nivelul consiliului de administraţie al acestora, pe bază de punctaj atribuit unor factori cantitativi şi calitativi. Punctajul se va stabili luând în considerare factorii cantitativi care se vor referi în principal la indicatorii de lichiditate, solvabilitate, risc şi profitabilitate, factorii calitativi urmând a se referi în principal la aspecte legate de modul de administrare a entităţii economice analizate, de calitatea acţionariatului, de garanţiile primite (altele decât cele care sunt acceptate la diminuarea expunerii faţă de debitor) şi de condiţiile de piaţă în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Indicatorii prevăzuţi la alin. 3 se calculează pe baza datelor cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii economice, întocmite conform reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice sau de autorităţi cu competenţe similare din alte ţări, iar categoria de performanţă financiară se determină şi contribuie la stabilirea categoriei de clasificare în luna următoare celei în care banca are acces la raportările respective.

În cazul în care băncile se găsesc în imposibilitate de a evalua performanţa financiară a unui client din sectorul nebancar, aceasta va fi încadrată direct în categoria E.

Art. 6. - Frecvenţa cu care se determină categoria de performanţă financiară a unei entităţi economice va coincide cu frecvenţa cu care se întocmesc situaţiile financiare.

În vederea clasificării creditelor, pe perioada cuprinsă între două întocmiri ale situaţiilor financiare, se menţine ultima categorie de performanţă financiară determinată.

Prima clasificare a creditelor pentru entităţile economice din sectorul nebancar, efectuată potrivit prezentului regulament, va lua în considerare categoria de performanţă financiară determinată în funcţie de ultimele situaţii financiare.

Art. 8. - Creditele acordate unui debitor şi/sau plasamentele constituite la acesta se încadrează într-o singură categorie de clasificare, pe baza principiului declasării prin contaminare, respectiv prin luarea în considerare a celei mai slabe dintre categoriile individuale de clasificare.