Control de gestiune

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Control de gestiune.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 90 de pagini .

Profesor: Gabriela Slusariuc

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

CAPITOLUL I CONCEPTUL DE CONTROL FINANCIAR ...3
1.1 CONTEXTUL GENERAL AL CONTROLULUI FINANCIAR ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ . .3
1.2 CONTROLUL - FUNCȚIE A MANAGEMENTULUI ȘI GESTIUNII FINANCIARE ...4
1.3 OBIECTUL, ROLUL, ȘI FUNCȚIILE CONTROLULUI FINANCIAR 6
1.4 FORMELE CONTROLULUI FINANCIAR ...7
1.5 SISTEMUL DE DOCUMENTE PRIMARE ȘI EVIDENȚĂ TEHNICO - OPERATIVĂ ȘI CONTABILĂ, SURSĂ ȘI OBIECT DE INFORMARE PENTRU CONTROL .8
CAPITOLUL II METODOLOGIA DE EXERCITARE A CONTROLULUI FINANCIAR ..15
2.1 SISTEMUL METODOLOGIC DE CONTROL FINANCIAR ..15
2.2 PROCEDEE DE CONTROL FINANCIAR ...16
2.2.1. STUDIUL GENERAL PREALABIL 16
2.2.2 CONTROLUL DOCUMENTAR CONTABIL ..17
2.2.3 CONTROLUL FAPTIC 19
2.2.4 ANALIZA ECONOMICO - FIANANCIARĂ ...19
2.2.5 CONTROLUL TOTAL ȘI PRIN SONDAJ ...20
CAPITOLUL III FINALIZAREA ACȚIUNILOR DE CONTROL FINANCIAR 24
3.1 MĂSURI DE VALORIFICARE A CONSTATĂRILOR CONTROLULUI FINANCIAR 24
3.2 RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ ..24
3.3 RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ ...26
3.4 RĂSPUNDEREA PATRIMONIALĂ ...28
3.5 RĂSPUNDEREA PENALĂ ..30
CAPITOLUL IV CONTROLUL FINANCIAR PROPRIU ..36
4.1 CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV ..36
4.1.1 OBIECTIVELE CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV .36
4.1.2 ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV ...37
4.2 CONTROLUL FINANCIAR DE GESTIUNE ..38
4.3 ORGANIZAREA ȘI EFECTUAREA INVENTARIERII PATRIMONIALE ...40
91
CAPITOLUL V CONTROLUL FINANCIAR EXERCITAT DE ORGANELE DIN SUBORDINEA GUVERNULUI . 47
5.1. EXERCITAREA CONTROLULUI FISCAL .. 47
5.1.1. CONSIDERATII GENERALE 47
5.1.2.REGLEMENTAREA CONTROLULUI FISCAL . 49
5.2 OBIECTIVELE ȘI ORGANIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR EXERCITAT DE ORGANELE MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE . 50
5.3 AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ .. 51
CAPITOLUL VI EVAZIUNEA FISCALĂ ȘI PARADISURILE FISCALE
6.1.EVAZIUNEA FISCALĂ
6.1.1. CONCEPTUL ȘI FORMELE EVAZIUNII FISCALE
6.1.2 ASPECTE SPECIFICE DE EVAZIUNE PE CATEGORII DE OBLIGAȚII FISCALE
6.1.3.POSIBILITĂȚI DE COMBATERE ȘI DE PREVENIRE A EVAZIUNII FISCALE
6.2. PARADISURILE FISCALE
6.2.1. DEFINIȚIA ȘI CARACTERISTICILE PARADISURILOR FISCALE
6.2.2.CLASIFICAREA PARADISURILOR FISCALE
CAPITOLUL VI CURTEA DE CONTURI ... 74
7.1 ORGANIZAREA, PERSONALUL ȘI CONDUCEREA CURȚII DE CONTURI ... 74
7.2 ATRIBUȚIILE DE CONTROL ALE CURȚII DE CONTURI . 61
TESTE GRILĂ . 71
BIBLIOGRAFIE .. 89

Extras din document

Așa cum nu exista activitate de producție conștientă fără cunoașterea și comensurarea trebuințelor pieței, în mod inevitabil nu poate exista activitate productivă - de orice fel ori natură - organizată sau desfășurată, în cadrul firmelor/ organizaților/societăților comerciale, în afara dorinței declarate de a obține profit. În mod cert această dorință justificată este unul dintre obiectivele oricărei organizații.

Trecerea României la economia de piață al cărui fundament îl constituie proprietatea privată și ale cărei mecanisme presupun coroborarea și îmbinarea organică a legilor pieței cu acțiunea statului, se dovedește a fi un proces complex și de durată. Această economie, nu e lipsită de inechități și abuzuri dar, în același timp, e clar faptul că agentul economic privat oferă cea mai bună perspectivă de păstrare a libertății, precum și cele mai accesibile căi de dezvoltare economică.

În societatea contemporană, economia de piață, ca formă de organizare a vieții economice, în care raportul dintre cerere și ofertă determină principiile de prioritate în organizarea producției și realizarea bunurilor, are la bază agentul economic.

Economia de piață este o economie guvernată de legi specifice între care cele ale pieței sunt determinante cum ar fi: jocul prețurilor, profitul, presiunea concurenței, incertitudinii și riscului.

Într-o economie de piață responsabilitatea socială a firmei este de a-și folosi resursele și de a se lansa în activități menite să-i sporească profitul, funcționând atâta timp cât respectă regulile presupunând o competiție deschisă, dură dar liberă și corectă. În economia de piață oricare agent economic dorește să realizeze profit, iar desfășurarea rentabilă a activității e asigurată de cunoașterea condițiilor economice și financiare în raport cu cerințele și legitățile pieței.

Cunoașterea este necesară în primul rând conducerii agenților economici și personalului acestora și în al doilea rând pentru ceilalți agenți economici, parteneri de afaceri, etc. Această cunoaștere a sistemului patrimonial și financiar al agenților economici se realizează cu ajutorul documentelor primare și al evidenței tehnico operative și contabile.

Asigurarea corectitudinii, exactității și realității acestor informații constituie o problemă de mare răspundere și se realizează cu ajutorul controlului. Prin control conducerea își asigură informarea reală, dinamică și preventivă care ridică valoarea concluziilor și calitatea deciziilor. El nu se rezumă să constate manifestarea neajunsurilor, nu e numai concomitent și ulterior ci în primul rând e bazat pe previziunea desfășurării activității, a posibilităților apariției deficiențelor și anomaliilor.

Statul trebuie să intervină ori de câte ori e necesar prin instrumentele sale juridice și financiare, atunci când situația o impune în vederea respectării legislației și a altor norme

4

specifice. Pe lângă egalitatea între agenții economici, independența și libera inițiativă, o altă caracteristică esențială a economiei de piață este concurența care reprezintă o manifestare a liberei inițiative, un mod de comportament economic ce are la bază rivalitatea pe piață.

Concurența este o luptă între producători pentru condiții mai avantajoase în producerea și desfacerea bunurilor precum și sporirea profitului. Cunoașterea condițiilor economice și financiare în raport cu cerințele și legitățile pieței în care se derulează activitățile agenților economici, previne situațiile de încetare a plăților și de faliment, asigurând obținerea profitului. Cunoașterea situației patrimoniului, a capacității lui de a genera profit este asigurată cu ajutorul: contabilității cât și a controlului financiar. În acest context controlul la nivel micro și macroeconomic reprezintă o funcție eficientă și necesară a conducerii care asigură cunoașterea și perfectionarea modului de gestionare a patrimoniului și de orientare, organizare și desfășurare a activității de producție și desfacere.

În condițiile economice de piață, controlul ca formă de cunoaștere are în vedere trei poziții de interese economico-financiare după cum urmează:

interesele agenților economici bazate pe profit (sistemul contabil și controlul dependent de conducerea agenților economici);

interesele terților agentilor economici (control de certificare a situației patrimonial-financiare a agentului economic);

interesele statului (control independent).

Controlul este deci o necesitate obiectivă și subiectivă, dar nu este un scop în sine ci un mijloc de perfecționare a activității executive, inclusiv a procesului de conducere a acesteia. Controlul are ca direcții esențiale: orientarea mai bună a muncii, întărirea ordinii și disciplinei în organizarea și desfășurarea activității economice, gospodărirea mai bună a mijloacelor materiale și financiare.

Astfel controlul este un factor care contribuie la menținerea activității în situația normală la soluționarea cu competență a problemelor privind dezvoltarea și modernizarea economică în condiții de eficiență reală.

1.2 CONTROLUL - FUNCȚIE A MANAGEMENTULUI ȘI GESTIUNII FINANCIARE

Controlul în accepțiunea sa semantică e o analiză permanentă sau periodică a unui activ, a unei situații pentru a urmări mersul și pentru a lua măsuri de îmbunătățire. Controlul poate fi definit ca o verificare, o inspecție atentă a corectitudinii unui act, o actiune de supraveghere, o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui proces.

Privit din punct de vedere al misiunii sale, controlul este componentă intrinsecă a managementului, iar din punct de vedere al exercitării sale este o activitate umană, autonomă și specifică care servește atât conducerii firmei, societăților și partenerilor ei cât și autorităților publice sau chiar populației.

Datorită importanței sale sistemul de control financiar poate fi considerat ca un instrument indispensabil managementului pentru supravegherea regulată a activitătii firmei cu scopul de a lua la timp deciziile ce se impun.

5

Managementul reprezintă efortul de a organiza activitatea de conducere în raport cu legitățile pieței în vederea cunoașterii și perfecționării modului de gestionare a potențialului agenților economici și de a preveni apariția riscurilor deficiențelor și lipsurilor în activitatea acestora. În literatura de specialitate conducerea întreprinderii este definită de cinci funcții principale, respectiv: prevederea, organizare, comandă coordonarea și controlul. Toți autorii ce s-au ocupat de teoria managementului au atribuit controlului o importanță deosebită în cadrul functiilor acestuia.

Principalele responsabilități ale unui manager sunt:

Fisiere in arhiva (1):

  • Control de gestiune.pdf

Bibliografie

1. C. Tulai & Serbu -Fiscalitate comparată și armonizări fiscale, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca 2005
2. Constantin Roman, Vasile Tabara, Aureliana Geta Roman-Control financiar si audit public,Editura Economica Bucuresti, 2007
3. I.Bostan -Controlul fiscal, Editura Polirom, Iași, 2003
4. I.Văcărel -Finanțe publice, Editura didactică și pedadogică, București, 2002
5. M. Boulescu -Control financiar, Editura Eficient, București, 1997
6. P. Popeangă -Controlul financiar contabil, Editura. Tribuna Economică, București, 1999
7. V. Bârle- Frauda Fiscală, Editura Teora, București, 2005
8. Hotarâre nr. 1538 din 18/12/2003 pentru organizarea si functionarea Garzii Financiare
9. Ordonanta de urgenta nr. 91 din 02/10/2003 privind organizarea Garzii Financiare
10. Legea nr. 132 din 21/04/2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare
11. Ordonanta nr. 8 din 20/01/2005 privind stabilirea unor măsuri de preluare a Gărzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, precum și a unor măsuri de reorganizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală
12. Lege nr. 154 din 20/05/2005 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 8/2005 privind stabilirea unor masuri de preluare a Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor în subordinea Ministerului Finantelor Publice, precum si a unor masuri de reorganizare a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala
13. Lege nr.241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale Monitorul Oficial nr. 672 din 27 iulie 2005
14. Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de Conturi a României
15. Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în M. Of. al României nr. 282/29.04.2009
16. *** http://www.curteadeconturi.ro/sites/ccr/RO/default.aspx
17. Beauchamp Andre - Guide mondial des Paradis Fiscaux, Editura Bernard Grasset, Paris, 1995