Deontologie și Expertiză Contabilă

Deontologie si expertizã contabilã/ Deontologie si eticã în practica financiarã

– suport de curs

Cap. 1. Delimitãri conceptuale privind deontologia si etica

profesionalã

1.1. Definirea termenilor

Cunoasterea semanticii constituie un demers relevant pentru întelegerea si utilizarea

corectã a termenilor esentiali care oferã fundamentul teoretico-metodologic pentru

orice disciplinã de studiu sau domeniu de activitate. Pornind de la aceastã asertiune,

ne propunem sã delimitãm sub aspect conceptual, cei doi termeni care reprezintã

„punctul nevralgic” în demersul cunoasterii, respectiv deontologia si etica

profesionalã.

Astfel, potrivit Dictionarului Explicativ al limbii Române (DEX), etica defineste

stiinta care se ocupã cu studiul teoretico-filosofic al valorilor si conditiei umane din

perspectiva principiilor morale si cu rolul lor în viata socialã. În consecintã, se

desprinde concluzia potrivit cãreia conceptul de eticã are în vedere totalitatea

normelor de conduitã moralã corespunzãtoare ideologiei unei comunitãti.

Într-o perspectivã generalã, etica poate fi definitã ca fiind un set de principii sau valori

morale, definite într-o manierã explicitã sau nu. Filozofii, organizatiile religioase si

alte grupuri de indivizi din anumite comunitãti au definit diferite seturi de principii

sau valori morale ideale. Printre exemple de modalitãti utilizate pentru punerea în

aplicare a unor seturi de principii sau valori recomandate, enumerãm: legile si

regulamentele, doctrinele religioase, codurile de eticã profesionalã definite de grupuri

de meserii (profesii liberale), precum si codurile de conduitã aplicabile în interiorul

anumitor organizatii (codul de eticã al angajatilor). Un exemplu de set de principii de

respectat este prezentat în tabelul urmãtor, fiind inspirat de principiile definite de

Institutul de Eticã Josephson, o organizatie fãrã scop lucrativ, care vizeazã

ameliorarea calitãtii etice a societãtii:

Figura nr. 1.1. Ilustrarea unor principii etice prescrise

Textul de mai jos reprezintã cele sase valori etice fundamentale pe care Institutul

Josephson le asociazã unui comportament etic:

Credibilitatea cuprinde onestitatea, integritatea, fiabilitatea si loialitatea. Onestitatea

necesitã manifestarea de bunã-credintã în scopul de a vehicula adevãrul. Integritatea

înseamnã cã persoana actioneazã în functie de propria constiintã, indiferent de situatia

în care se aflã. Fiabilitatea înseamnã depunerea tuturor eforturilor cuvenite pentru

îndeplinirea unui angajament. Loialitatea constã în rãspunderea de a promova si

proteja interesele anumitor persoane si organizatii.

Respectul cuprinde notiuni precum politete, etichetã, demnitate, tolerantã si

acceptare. O persoanã respectuoasã îi trateazã pe ceilalti cu consideratie si acceptã

diferentele si convingerile individuale fãrã prejudecatã.

Responsabilitatea înseamnã a rãspunde pentru propriile actiuni si a da dovadã de

anumitã moderatie. De asemenea, responsabilitatea înseamnã urmãrirea excelentei si

motivarea prin exemplu personal, inclusiv perseverentã si angajarea într-un efort de

perfectionare continuã.

Deontologie si expertizã contabilã/ Deontologie si eticã în practica financiarã

– suport de curs

Echitatea si dreptatea cuprind aspecte precum: egalitatea, impartialitatea,

proportionalitatea, sinceritatea si rigurozitatea cuvenitã. Tratamentul echitabil

înseamnã cã situatii similare sunt abordate în aceeasi manierã.

Empatia înseamnã a fi sincer preocupat de bunãstarea celorlalti si constã în a actiona

de manierã altruistã si a da dovadã de bunãvointã.

Spiritul civic constã în a respecta legile si a face tot ceea ce este în puterile unei

persoane pentru a contribui la buna functionare a societãtii, inclusiv a întreprinde

activitãti precum votarea, executarea datoriei de jurat si protejarea resurselor.

(Sursa: Arens & Loebbecke, 2003:88)

Comportamentul etic este necesar pentru ca o societate sã functioneze într-o manierã

ordonatã1. Nevoia de eticã într-o societate este suficient de importantã pentru ca

numeroase valori morale curente sã fie încorporate în legi, reglementãri sau alte acte

normative. Totusi, o mare parte din preceptele morale nu pot fi incluse în legi din

cauza caracterului subiectiv al anumitor valori, ceea ce nu înseamnã însã cã principiile

morale au o importantã nesemnificativã în functionarea societãtii. Drept argument, ne

raportãm la urmãtoarea apreciere: etica este „cimentul” societãtii. Imaginati-vã, de

exemplu, ce s-ar întâmpla dacã nu am putea fi siguri de onestitatea persoanelor cu

care avem de-a face. Dacã pãrintii, profesorii, sefii, membrii familiei, colegii de lucru

si prietenii Dvs. ar minti toti deopotrivã si în mod constant, ar fi aproape imposibilã

instaurarea unei comunicãri eficiente. De asemenea, atunci când o companie

foloseste publicitate falsã, însealã un client, polueazã mediul înconjurãtor, are o

atitudine negativã fatã de proprii angajati sau induce în eroare investitorii prin

prezentarea unor rapoarte financiare false, înseamnã cã membri ai managementului

sau alti angajati ai companiei au luat o decizie constientã de a actiona imoral

(Needles et al., 2001:26).