Extras din curs

DETECTAREA ŞI LIMITAREA MANIPULĂRII INFORMAŢIEI CONTAILE

Motto:

“Nu tot ce e îngăduit e onest,

multe îngăduie legile, şi totuşi,

nu le poţi săvârşi fără şă îţi calci conştinţa”

(Johannes Honterus)

V.1. Motivele manipulării

Motivele managerilor companiilor listate pe piaţa bursieră pentru manipularea conturilor pot fi:

- Netezirea veniturilor. În general, companiile preferă să raporteze o tendinţă constantă de creştere a profitului decât să arate profituri volatile cu o serie de creşteri şi descreşteri dramatice. Aceasta se obţine prin constituirea de provizioane mari în anii buni, astfel încât aceste provizioane să fie reduse, îmbunătăţind profiturile raportate, în anii mai slabi. O altă tendinţă care apare adesea este numită contabilitatea „big bath”, în cadrul căreia o companie care are o pierdere mare caută să îşi maximizeze pierderea raportată în acel an, astfel încât anii următori să pară mai buni.

- O variantă a netezirii veniturilor este manipularea profitului pentru a corespunde previziunilor. Fox (1997) arată cum la Microsoft politicile contabile sunt astfel stabilite, în cadrul regulilor contabile, încât rezultatele raportate sunt conectate la previziunile profiturilor. Când Microsoft vinde software, o mare parte a profitului este amânată pentru anii viitori pentru acoperirea costurilor cu modificările potenţiale (up grade) şi cu asistenţa ulterioară acordată clienţilor. Această politică contabilă, perfectă şi foarte conservatoare, duce la o previziune uşoară a veniturilor viitoare.

- Managerii companiilor pot aplica politica contabilă de a majora venitul pentru a distrage atenţia de la ştiri nedorite referitoare la companie.

- Contabilitatea creativă poate menţine sau creşte preţul acţiunilor atât prin reducerea nivelurilor aparente ale datoriilor (făcând ca firma să pară mai puţin riscantă), cât şi prin crearea unei aparenţe privind tendinţa profitului. Aceasta ajută compania să atragă capital prin emisiunea de noi acţiuni, să ofere acţiunile proprii în ofertele de preluare şi să reziste preluării de către alte companii.

- Managerii pot utiliza contabilitatea creativă pentru a întârzia difuzarea informaţiilor către piaţă, având oportunitatea de a beneficia de cunoaşterea internă.

Trebuie menţionat că în cadrul unei pieţe eficiente, analiştii nu vor fi păcăliţi de cosmetizarea conturilor.

Un alt set de motive pentru contabilitatea creativă apare datorită faptului că fimele sunt subiectul diverselor forme de drepturi contractuale, obligaţii şi constrângeri bazate pe sumele raportate în situaţiile financiare. În continuare sunt prezentate astfel de exemple.

- Este o practică obişnuită ca acordurile de finanţare să includă restricţii privind suma ce poate fi împrumutată în funcţie de mărimea capitalurilor proprii.

Atunci când o companie are împrumuturi aflate lângă această limită, apare motivaţia să:

-aleagă metodele contabile care să conducă la creşterea profitului raportat;

-aranjeze finanţarea într-o asemenea manieră încât să nu fie reflectată ca o datorie în cadrul bilanţului contabil.

- Unele companii, cum ar fi companiile de electricitate şi telefonie, se află sub autoritatea unui organism guvernamental care stabileşte sumele maxime care pot fi cheltuite. Dacă aceste companii raportează profituri mari, atunci organismul guvernamental va proceda la micşorarea preţurilor. De aceea, aceste companii sunt interesate să aleagă metodele contabile care tind să reducă profiturile lor raportate.

- Schema de prime pentru director poate fi legată de nivelul profitului sau de preţul unei acţiuni a companiei. Dacă este legată de preţul unei acţiuni, atunci este clar că managerii vor fi motivaţi să prezinte situaţii financiare care să impresioneze piaţa bursieră. Dacă primele (bonusurile) sunt legate de nivelul profitului raportat, atunci schema prevede că prima este un procent din profitul peste un nivel minim şi este plătită până la un nivel maxim. Astfel:

-dacă profitul se află între cele două limite, managerii vor aplica metode contabile care să conducă profitul către limita maximă;

-dacă profitul se află sub limita minimă, managerii vor aplica metode contabile care să maximizeze provizioanele încât, în anii următori, aceste provizioane să fie reluate la venituri şi să mărească profitul;

-similar, dacă profitul se află peste limita maximă, managerii vor căuta să reducă profitul la această limită, iar în anii următori profitul să poată fi majorat.

- Atunci când o parte sau o divizie a unei afaceri este subiectul unui aranjament de împărţire a profitului, atunci aceasta poate afecta metodele de contabilitate alese.

- Fiscalitatea este, de asemenea, un factor în contabilitatea creativă, în situaţiile în care profitul impozabil este măsurat pe baza cifrelor contabile.

- Când un nou manager preia conducerea unei unităţi, există motivaţia de a constitui provizioane care asigură că orice pierdere apare ca o responsabilitate a conducerii precedente.

Organizaţiile, în general, cunosc dezvoltări rapide la începutul activităţii lor, moment în care toţi cei implicaţi speră că dezvoltarea economică ascensivă va continua cât mai mult.