Doctrine Economice

Curs
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Contabilitate
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 4269
Mărime: 21.91KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stanculescu Mircea
Curs "Doctrine contabile" pentru Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune

Extras din document

În momentul actual contabilitatea are o multitudine de acceptiuni:

- Unii definesc contabilitatea ca fiind, cea mai veche, tehnica de gestiune a afacerilor;

- Pentru altii este unul dintre limbajele formalizate ale organizatiilor;

- Altii o considera o stiinta.

La nivelul unei organizatii contabilitatea este cel mai important element al sistemului informational, deoarece:

a) Cele mai multe decizii la nivel microeconomic sunt luate pe baza informatiilor furnizate de contabilitate;

b) Permite managerilor si utilizatorilor externi de informatii sa aiba o imagine asupra întregii organizatii;

c) Realizeaza legatura cu celelalte componente ale sistemului informational al întreprinderii, prin integrarea informatiilor privind aceste activitati într-o baza comuna.

Unii autori au definit contabilitate ca un „joc social” care are reguli, actori (jucatori) si mize.

În cazul contabilitatii privite ca „joc social” participa:

a) Normalizatori contabili, organismele de reglementare contabila, care au rolul de a produce norme contabile;

b) Producatorii de informatii contabile, profesionisti contabili care îsi desfasoara activitatea ca salariati în diferite organizatii, firme de servicii contabile sau cu titlu individual;

c) Controlorii calitatii informatii contabile, auditorii financiari care realizeaza un control extern si independent al informatiei contabile;

d) Utilizatorii de informatii contabile, din interiorul întreprinderii (managerii) si externi (banci, investitori, fisc, sindicate).

Participantii la acest joc social pot fi avantajati în detrimentul altora, dea aceea este de preferat ca reglementarea contabilitatii firmelor este dorit sa se faca de catre organisme independente de normalizare contabila în care sa fie implicati toti cei interesati de informatia contabila.

1.2 Contabilitatea :de la metoda de „observare” a economiei la o stiinta de gestiune

Calificarea contabilitatii ca stiinta s-a realizat în strânsa legatura cu stadiul dezvoltarii cunostintelor din acest domeniu si cu acceptarea acordata conceptului de „stiinta”.

Astfel pentru autorii contabilitatea era:

- „o ramura a matematicilor”

- „stiinta administratiei rationale a întreprinderii”

- „algebra dreptului si metoda de observare în stiintele economice”.

Nici pâna în prezent nu se poate spune ca exista un consens privind statutul stiintific al contabilitatii, dar cei mai multi autori recunosc contabilitatii calitatea si domeniul stiintific, deoarece dispune atât de un ansamblu de teorii contabile, cât si de metode pentru elaborarea acestor teorii.

Contabilitatea este o disciplina stiintifica din domeniul stiintelor sociale deoarece:

- este o creatie a fiintei umane ca raspuns la anumite nevoi practice;

- reflecta fenomene, activitati si fapte sociale;

- se adreseaza diferitelor grupuri de utilizatori care fac parte integranta din societate;

- produce situatii financiare ce furnizeaza informatii pentru luarea deciziilor si care au un impact asupra comportamentului indivizilor;

- este influentata de mediul economic, social, juridic si politic, adica de fenomene sociale.

Contabilitatea a fost considerata din prima jumatate a secolului XIX stiinta economica. Legatura strânsa dintre economie si contabilitate se explica prin faptul ca aceasta din urma trebuie sa reflecte faptele economice care afecteaza întreprinderea:

- faptele privind productia;

- repartitia si consumul de bogatie, fiind „cea mai sigura metoda de observare economica”.

Dpdv microeconomic contabilitatea se caracterizeaza prin adaptarea sa la schema neoclasica a firmei, întreprinderea este unitate de productie unde sunt utilizati factorii de productie „munca” si „capital” pentru obtinerea de profit. Fundamentele economice ale modelului contabil:

- pietele bazate pe concurenta pura si perfecta;

- existenta mediului economic stabil;

- rationalitatea individuala.

O data cu lucrarile lui Herbet Simon se utilizeaza expresia „rationalitate limitata” care constituie „cheia” capacitatilor cognitive limitate ale indivizilor, teorie care ataca fundamentele economiei clasice liberale.

În prima faza a teoriei lui Simon s-a considerat ca sistemul de informare este imperfect, deoarece nu orice informatie contabila este disponibila pentru ca o parte este ascunsa, voluntar sau involuntar, sau nu exista.

Conform lui Simon putem spune:

- capacitatile individului de a recepta si de a trata informatia sunt limitate;

- rationalitatea individului este limitata printr-o divergenta între viziunea individului asupra obiectivelor de atins si cea a ansamblului în care actioneaza;

- risca sa adopte comportamente inadaptate sau partial inadaptate la contextul în care el actioneaza si comportamentele care sunt ineficiente sau partial ineficiente pentru a-si atinge obiectivele.

1.3 Argumente privind noul statut stiintific al contabilitatii ca management sciences

Autonomizarea stiintelor de gestiune este un fenomen caracteristic pentru a doua jumatate a sec XX mai întâi în SUA si apoi în tarile Europei Occidentale.

Obiectivul general al stiintelor de gestiune este definita ca studiul manierei de a conduce, de a dirija, de a structura si de a dezvolta o organizatie. Dezvoltarea teoriei ayloriste este considerata momentul de aparitie a gestiunii firmei ca un domeniu nou al cunoasterii stiintifice; contabilitatea generala ( sau financiara) destinata în primul rând utilizatorilor externi care creeaza câmpul dezvoltarii contabilitatii industriale destinate exclusiv managementului firmei.

Viziunea praxeologica prin care contabilitatea este calificata ca o stiinta a actiunii umane este data de faptul ca problemele de gestiune îsi au originea în actiunile umane, iar actiunea umana presupune ca „ratiunea umana joaca un rol în fiecare actiune”.

Contabilitatea este o stiinta sociala aplicativa (Mattessich, 1995) argumentata prin:

- absenta legilor din domeniul contabilitatii, în sensul legilor din stiintele exacte;

- nevoia de norme si prescriptii în practicarea contabilitatii;

- reprezentarea contabila a realitatii este una pragmatica, dependenta de raportul cost-beneficiu si alte judecati de valoare;

- predominanta facultatilor profesionale în învatarea si cercetarea contabilitatii.

Ca disciplina stiintifica ce are o finalitate practica, contabilitatea reprezinta o tehnica de gestiune cu rol social, dat de faptul ca pe baza informatiilor contabile se iau decizii care modifica bogatia indivizilor si a grupurilor sociale.

Contabilitatea a devenit un „joc social” în care sunt implicati o multitudine de actori, reguli si o miza reprezentata de bogatie.

În acest joc social câstiga cei care sunt bine informati, adica cei care dispun de o informatie contabila relevanta si fiabila.

Relevanta informatiei contabile este definita în raport cu alte trei calitati: oportunitatea, caracter retrospectiv si valoarea repedictiva.

Fiabilitatea informatiilor contabile este data de reprezentarea fidela verificabila si neutra a realitatii.

Distinctia dintre economie si gestiune este trasata sugestiv de Herbet Simon care arata:

- economia a descoperit institutia pietei, mecanismele pretului;

- gestiunea a descoperit institutia organizatiei formalizate, mecanismele de autoritate si de influenta interpersonala penreu asigurarea coordonarii si planificarea, ca mijloc de luare a deciziei;

- teoreticianul microeconomiei apare ca un cercetator privind fundamentele cele mai abstracte ale stiintei economice;

- rolul teoreticianului în gestiune este de a elabora instrumentele unei actiuni operationale.

Contabilitatea trebuie considerata ca o disciplina matura, cu mai multe teorii, componenta a stiintelor de gestiune, abordarea rezultata dintr-o noua repozitionare a disciplinelor stiintifice din domeniul social.

2.Fundamentele teoretice ale contabilitatii contemporane:

abordarile contabile normativiste si pozitiviste

Preview document

Doctrine Economice - Pagina 1
Doctrine Economice - Pagina 2
Doctrine Economice - Pagina 3
Doctrine Economice - Pagina 4
Doctrine Economice - Pagina 5
Doctrine Economice - Pagina 6
Doctrine Economice - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Doctrine Economice.doc

Alții au mai descărcat și

Audit Public Intern - Metodologii de Aplicare

Capitolul 1 Conceptul de audit public intern 1.1 Definire Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, defineste la articolul 2,...

Microeconomie

CAP.I. STIINTA ECONOMICA 1. NEVOILE UMANE DEFINITIE= dorinte, aspiratii ale omului de a acea, de a fi, de a sti, de a crede, de a-si insusi...

Raport de Audit Finaciar SC Beta SRL

1. DEFINITIA AUDITULUI INTERN Conform definitiei auditului intern, „auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei...

Controlul Activității Economice prin Costuri

Controlul activitatii economice prin costuri Instrumentele clasice ale controlului de gestiune sunt extrem de numeroase, mergând de la costuri,...

Bazele Contabilității

Contabilitatea, ca disciplina stiintifica independenta, are un obiect propriu si o metoda de cercetare specifica, prin care se deosebeste de...

Contabilitate Financiară II

CAPITOLUL 1 CONTABILITATEA RELAÞIILOR CU TERÞII REZUMAT Pentru realizarea obiectului lor de activitate, intreprinderile intra in relatii cu...

Principiile Contabile

I.1. Principiile contabile – element component al procesului de armonizare Principiile contabile reprezintă elemente conceptuale necesare...

Bazele Contabilitatii

I.1. Evolutia contabilitatii partida dubla isi are originile spre sfarsitul Evului Mediu (395 1453) , iar in acest moment apar si primele...

Ai nevoie de altceva?