Dreptul afacerilor

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Dreptul afacerilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 56 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Contabilitate

Extras din document

Adoptarea Noului Cod civil (NCC) a însemnat o „cotitură" radicală a concepției privind subiectele participante la raporturile juridice care, potrivit Codului comercial (în prezent, abrogat în cvasitotalitatea dispozițiilor), de regulă, erau comercianți.

In prezent, prin unificarea dreptului privat, potrivit concepției moniste îmbrățișate de NCC apar o serie de dificultăți privind cadrul conceptual al „profesioniștilor", al „întreprinderii" și, mai cu seamă, al profesioniștilor comercianți.4

în privința noțiunii de profesioniști, art. 3 alin. (2) NCC prevede „sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere".

Iar „exploatarea unei întreprinderi" înseamnă „exercitarea sistematică de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu scop lucrativ ".

Profesionistul este acela care exercită în mod sistematic o activitate organizată. Caracterul sistematic, continuu și organizat al activității este specific profesionistului ceea ce înseamnă că acea persoană care desfășoară una dintre activitățile prevăzute de lege, ca operațiuni singulare, ocazionale, fără a-și crea un cadru organizat nu poate fi considerat profesionist.

În accepțiunea sa economico-juridică, este o grupare de persoane și de capitaluri (forță de muncă și sume de bani, alte mijloace materiale) poate îmbrăca forma juridică a unei societăți comerciale (a unei entități cu alitate juridică) sau chiar a unei societăți profesionale.

Pentru a explica conținutul art. 3 NCC, legiuitorul a considerat necesar să-1 completeze prin Legea nr. 71/2011, dispunând în art. 8 că „Noțiunea - profesionist- prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil".

Așadar, potrivit Noului Cod civil, profesioniștii sunt toți cei care exploatează o întreprindere, indiferent de denumirea pe care o aveau potrivit reglementărilor anterioare adoptării acestuia, respectiv denumirea de comerciant, întreprinzător, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, societate civilă profesională etc.

Dacă toate aceste persoane care exploatează o întreprindere în sensul art. 3 alin. (3) NCC poartă denumirea generică de profesioniști, totuși, există diferențieri în funcție de statutul juridic, de regimul juridic aplicabil fiecărei categorii.

Astfel, potrivit legislației speciale, există diferite categorii de profesioniști, în rândul cărora un loc important îl ocupă comercianții.

Potrivit art. 6 alin. (1), legiuitorul face o precizare importantă privitoare la comercianți, dispunând că „ în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului civil, referirile la comercianți se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerțului, potrivit

4 A se vedea și C. Gheorghe, Concepte ale noului drept comercial: Profesionistul, în Curierul Judiciar nr. 4/2012, p. 214 și urm.

prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege ".

Sfera persoanelor pentru care, în concepția legiuitorului, se păstrează termenul de comerciant este cea prevăzută în art. 11 din Legea nr. 71/2011, dispoziție care modifică art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 26/1990. Astfel, potrivit acestor reglementări au obligația să ceară înmatricularea sau, după caz, înregistrarea în registrul comerțului: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome, grupurile de interes economic, societățile cooperative, organizațiile

Deși legiuitorul consideră că persoanele fizice și juridice care au obligația înmatriculării sau înregistrării în registrul comerțului a firmei sau activității desfășurate sunt considerate comercianți, este important de subliniat faptul că nu toate acestea desfășoară activitate de comerț potrivit criteriului tradițional (obiectiv) de calificare" a comercianților

Profesionistul care exploatează o întreprindere economică (comercială) are calitatea de comerciant.

1.2. Profesionistul-comerciant persoană fizică

În cadrul acestui context legislativ, din categoria profesioniștilor-comercianți fac parte: persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală și întreprinderea familială.5

Profesioniștii-comercianți persoane fizice sunt: persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală și întreprinderea familială. regimul juridic al celor trei categorii de persoane fizice care se încadrează în categoria profesioniștilor comercianți este reglementat de O.U.G. nr. 44/2008, modificată.

O.U.G. nr. 44/2008 reglementează trei aspecte accesul la activitatea economică, procedura de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economice, al întreprinderilor individuale și al întreprinderilor familiale, precum și regimul juridic al acestora [art. 1 alin. (1)]; legiuitorul exclude categoriile de activități cărora nu li se aplică actul normativ (O.U.G. nr. 44/2008). Astfel, O.U.G. nr. 44/2008 nu se aplică profesiilor liberale, de fapt, persoanelor care exercită profesii liberale sau pentru care legea specială instituie unele restricții sau interdicții de desfășurare, todată, ordonanța de urgență nu se aplică serviciilor prestate transfrontalier în ut. 49 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE).

Din conținutul O.U.G. nr. 44/2008 și din exprimarea expresă a legiuitorului (art. 3-6) rezultă următoarele aspecte care marchează principiile, formele unei activități economice autorizate și condițiile în care se poate realiza acesta,

Astfel, principiile care se desprind din conținutul art. 3 sunt: orice persoană fizică, cetățean român sau cetățean al oricărui stat membru al ii Europene ori al Spațiului Economic European, poate desfășura activități economice pe teritoriul României, principiu care se aplică în baza dreptului de liberă inițiativă;

Activitățile economice pot fi desfășurate în toate domeniile, meseriile, ocupațiile profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera inițiativă.

Formele în care persoanele fizice (profesioniști-comercianți) pot desfășura activitățile economice supuse dispozițiilor ordonanței de urgență sunt:

-persoana fizică autorizată;

-întreprinderea individuală;

-întreprinderea familială.

5 . Gh. Piperea, Drept comercial. Întreprinderea, Ed. C.H. Beck, București, 2012, p. 80-87;St.Cărpenaru, Tratat de drept comercial român. Conform Noului Cod civil, Ed. Universul Juridic, București, 2012, p. 37-40; V. Nemeș, Drept comercial. Conform Noului Cod civil,Editura Hamangiu, București, 2012, p. 26 și urm

Condițiile principale pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice care doresc să desfășoare activitățile economice autorizate sunt:

-să aibă un sediu profesional pe teritoriul României (art. 5);

-activitatea economică să fie înregistrată și autorizată, atât activitatea care are caracter permanent, cât și cea desfășurată ocazional sau temporar;

- înaintea începerii activității să fie obținute autorizațiile,

Fisiere in arhiva (1):

  • Dreptul afacerilor.pdf