Extras din document
CAPITOLUL 2 .EŞANTIONAREA IN AUDITUL INFORMATIC ŞI ALTE PROCEDURI DE TESTARE SELECTIVA
2.1. Scurta prezentare a STANDARDULUI INTERNATIONAL DE AUDIT 530
“Eşantionul de audit şi alte proceduri de testare selectiva”
Standardele de audit ale Curţii de Conturi a României definesc principiile de bază şi stabilesc un cadru unitar de aplicare a procedurilor şi metodelor folosite în etapele de planificare, execuţie şi raportare ale procesului de auditare a situaţiilor financiare, a performanţei şi a sistemelor informatice asigurând calitatea acestei activităţi în conformitate cu standardele de audit internaţionale.
Pornind de la recomandările formulate de Uniunea Europeană în vederea integrării României în rândul ţărilor membre, Standardele de audit ale Curţii de Conturi au fost elaborate pe baza Standardelor de audit ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI ) şi ale Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC ). De asemenea, au fost avute în vedere Liniile directoare europene pentru implementarea Standardelor INTOSAI precum şi standardele de audit ale altor instituţii supreme de audit. Prin prezentele standarde se urmăreşte şi aplicarea „celor mai bune practici” de audit în activitatea desfăşurată de auditorii Curţii de Conturi, în condiţiile respectării cerinţelor profesionale şi etice stabilite pentru realizarea fiecărei etape a procesului de audit.
Standardele de audit reprezintă un set de concepte, proceduri şi metode referitoare la realizarea activităţii de audit, a căror aplicare şi îndeplinire este recomandată de către o autoritate competentă la nivel naţional. Standardele internaţionale de audit elaborate de INTOSAI cu titlu de recomandare pentru instituţiile supreme de audit, creează un cadru de stabilire a procedurilor şi metodelor ce vor fi folosite în desfăşurarea unui audit. Acestea exprimă şi o punere de acord a instituţiilor supreme de audit cu privire la sintagma „cele mai bune practici”. Curtea de Conturi este membră a INTOSAI din anul 1998, participând activ la acţiunile întreprinse de aceasta.
În România, activitatea de audit a fost reglementată printr-o serie de acte normative care privesc modul de desfăşurare a auditului, persoanele abilitate să desfăşoare aceste misiuni, reguli (norme) de conduită şi etică profesională etc.:
-Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar .
-Regulamentul de organizare şi funcţionare privind Camera Auditorilor din România aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 591/20002.
-Cadrul general privind Normele minimale de audit intern aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 1267/21.09.2000 .
Normele specifice pentru desfăşurarea unui audit se grupează în două categorii:
Standardele de audit, ca norme profesionale de lucru şi de raport a opiniilor asupra situaţiilor financiare . Pentru efectuarea auditului financiar în România, Camera Auditorilor din România, în baza legii, a hotărât aplicarea Cadrului General al Standardelor Internaţionale de Audit.
Reguli de comportament profesional stabilite prin „Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul financiar“. Standardele de audit, în număr de 44, cuprind în mod detaliat Cadrul General al Standardelor de Audit (120)5, responsabilitate ce revine auditorilor, planificarea auditului (300), evaluarea riscurilor şi controlului intern (400), probele de audit (500), procedurile auditorului principal privind competenţa profesională a utilizării unui alt auditor (600), concluziile auditorului şi raportarea asupra situaţiilor financiare (700), serviciile conexe privind angajamentele de revizuire a sistemelor financiare (910) şi de efectuare a procedurilor agreate cu privire la informaţiile conturilor anuale (920).
Obiectivul standardului ISA 530 consta in stabilirea normelor si recomandarilor privind utilizarea procedurilor de esantionaj si altor procedee de selectare a elementelor pentru testare in scopul colectarii dovezilor de audit. Sunt prezentate instrucţiuni privind utilizarea procedurilor de selectare a elementelor pentru testare în vederea obţinerii probelor de audit, cum ar fi eşantionarea. Instrucţiuni şi explicaţii
Eşantionarea în audit presupune aplicarea procedurilor de audit asupra colectivităţii generale (elemente cuprinse într-o categorie anumită de operaţiuni economice), astfel ca cel care face controlul, în urma evaluării probelor de audit obţinute prin testarea acestor elemente, să formuleze concluzii pentru întreaga colectivitate generală.
La planificarea procedurilor de audit, auditorul, în vederea obţinerii unor probe suficiente de realizare a obiectivelor de audit, trebuie să stabilească modalităţi rezonabile pentru selectarea elementelor ce vor fi testate. La aplicarea procedurilor de audit asupra fiecărui element al eşantionului, auditorul:
va analiza natura şi cauza oricărei erori descoperite în eşantion şi efectul posibil asupra obiectivului auditului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Esantionarea si alte Proceduri de Testare Selective - ISA 530.doc