Expertiza Contabilă

CAPITOLUL I – ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATII PROFESIEI DE EXPERT CONTABIL SI DE CONTABIL AUTORIZAT

1.1. Expertiza contabilă – Introducere

Prezentul curs işi propune să trateze în mod descriptiv profesia contabilă – modul în care a evoluat până in prezent şi perspectivele de viitor, cât şi organizarea activitatii de expertiza contabila si consultanta fiscala pentru sectorul public şi sectorul privat.

Provocările cu care se confruntă azi un profesionist contabil au schimbat sistemul de valori al acestei profesii. Nu mai este suficient ca un profesionist contabil să dispună de cunoştinţe privind legea contabilă naţională, ci mai mult, pentru a-i fi recunoscute abilităţile, el trebuie să respecte norme profesionale elaborate în domeniu, standarde internaţionale de raportare financiară, de etică şi calitate şi de asemenea să adere şi să respecte un Cod etic emis în concordanţă cu Codul etic IFAC (Federaţia Internaţională a Contabililor Autorizaţi); şi, nu în ultimul rând, activităţile sale trebuie să fie gestionate şi controlate de un organism profesional recunoscut de FEE (Federaţia Experţilor Contabili Europeni) şi IFAC.

Toate aceste condiţii, dacă sunt respectate de fiecare profesionist contabil, conduc spre obţinerea încrederii publicului în informaţia financiară, în condiţiile în care exigenţele impuse de globalizarea pieţelor cresc de la o perioadă la alta.

Servirea în cel mai înalt grad a interesului public este una din provocările cu care profesia contabilă se confruntă în momentul actual. Pentru a fi demonstrat şi realizat acest lucru, trebuie ca atât organismul profesional, dar şi profesionistul contabil, să respecte standardele profesionale emise de organismele mondiale şi europene abilitate în domeniu.

Adoptarea şi implementarea în România a standardelor internaţionale de raportare financiară, a fost şi este în continuare un obiectiv pentru asigurarea convergenţei la nivel naţional şi internaţional.

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) este organismul reprezentativ al profesiei contabile din România, autonom neguvernamental, nonprofit şi de interes public. Membrii CECCAR reprezintă mai mult de 50.000 de profesionişti contabili. La scară largă, la nivel european şi internaţional, CECCAR este recunoscut ca fiind organismul profesiei contabile din România care se luptă şi depune eforturi pentru ca normele naţionale din domeniul profesiei contabile să conveargă spre un set naţional de standarde global acceptate, conforme cu standardele internaţionale.

Pe măsură ce economiile naţionale se dezvoltă şi devin mai implicate în piaţa globală, există o necesitate mai mare de a raporta informaţiile financiare într-un mod uniform. Pentru a se asigura că auditurile companiilor din întreaga lume sunt efectuate folosind un limbaj de raportare comun, Consiliul pentru Standarde de Audit şi Asigurare (IAASB) al IFAC publică Standarde Internaţionale de Audit (ISA), precum şi standarde de controlul calităţii, misiuni de asigurare şi servicii conexe. Directiva a VIII-a privind Legea Societăţilor Comerciale, aprobată de Comisia Europeană, face apel pentru folosirea ISA în cadrul tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Din antichitate ne-au parvenit diferite liste de cheltuieli sau de provizii, fără ca ele să fie componente ale unui sistem contabil articulat. În Evul Mediu, dezvoltarea comerţului în orăşelele-state italiene a condus la apariţia unui sistem complex de evidenţă, şi anume contabilitatea în partidă dublă. În 1494, călugărul franciscan Luca Paciolo a publicat un tratat de matematică - Summa de Arithmetica, Geometria, Proportione et Proprotionalita - care cuprindea şi o descriere a practicilor negustorului veneţian al epocii, între care şi cea a contabilităţii în partidă dublă.

Paciolo nu a pretins că a inventat contabilitatea în partidă dublă, dar această parte a cărţii sale a fost tradusă în multe limbi, contabilitatea în partidă dublă fiind denumită „metoda italiană”. De aceea, o mare parte a vocabularului contabil provine din limba italiană, de exemplu: casă, bancă, capital, jurnal, cont, debit, credit, bilanţ etc.

Profesiunea contabilă liberală s-a dezvoltat mult mai târziu, în secolul al XVIII-lea, odată cu crearea primului corp al contabililor în Marea Britanie (Institutul Scoţian al Contabililor Autorizaţi, în 1854). Tehnica partidei duble s-a schimbat nesemnificativ de-a lungul timpului; s-a modificat, în schimb, perspectiva asupra obiectului, scopului şi conţinutului raportărilor contabile. De la simpla evidenţă a averii negustorului şi a afacerilor lui, prin implicaţiile sale sociale, contabilitatea s-a transformat într-un sistem informaţional care afectează distribuţia resurselor la nivelul unei întregi economii .

Contabilitatea studiază efectele tranzacţiilor economice şi ale altor evenimente asupra situaţiei economice şi financiare, precum şi asupra performanţei unei entităţi contabile, în scopul informării utilizatorilor interni şi externi. Prin limbajul său, prin sistemul propriu de concepte şi proceduri, contabilitatea este singura disciplină care poate furniza informaţii financiare despre o organizaţie. Aceste informaţii formează baza pentru evaluarea organizaţiei de către un ansamblu de utilizatori din interiorul şi din exteriorul organizaţiei .

Aceasta evaluarea a organizatiei se realizeaza de diferite profesii liberale cum sunt : experti contabili ;auditori financiari ; consultanti fiscali; auditori interni cat si organe de control ale statului prin contol financiar si inspectiile fiscale ;s.a.

Acestea profesii liberale se exercită însă de persoane fizice (sau juridice_ specializate si atestate care sunt organizate ca asociaţii profesionale cu caracter nepatrimonial: Corpul Experţilor Contabili şi al Contabililor Autorizaţi, Camera Auditorilor Financiari ; Camera Auditorilor Publici ; Camera Consultantilor Fiscali ; s.a.