Fiscalitatea si Contabilitatea Intreprinderii

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Fiscalitatea si Contabilitatea Intreprinderii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 92 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I 5
DELIMITĂRI PRIVIND FISCALITATEA ŞI CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII 5
1.1. IMPOZITELE ŞI ROLUL LOR ÎN ŢĂRILE CU ECONOMIE DE PIAŢĂ 5
1.2. CONCEPTE, PRINCIPII ŞI DEFINIŢII FISCALE 8
1.3. RELAŢIA CONTABILITATE-FISCALITATE 14
1.4. PRINCIPII CONTABILE ŞI REGULI FISCALE 18
TESTE 22
CAPITOLUL II 24
TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ 24
2.1. DEFINIŢIE ŞI SFERĂ DE CUPRINDERE 24
2.2. OPERAŢIUNI SCUTITE DE TVA 28
2.3. PLĂTITORII DE TVA 31
2.4. FAPTUL GENERATOR ŞI EXIGIBILITATEA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ 32
2.5. BAZA DE IMPOZITARE A TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ 33
2.6. COTELE DE IMPOZITARE ŞI CALCULUL TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ 34
2.7. REGIMUL DEDUCERILOR PRIVIND TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ 35
2.8. OBLIGAŢII ALE PLĂTITORILOR ÎN LEGĂTURĂ CU TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ 38
2.9. ASPECTE PRIVIND CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ 39
2.9.1. Taxa pe valoare adăugată şi reducerile comerciale şi financiare 39
2.9.2. Ambalajele care circulă în regim de restituire 45
2.9.3. Facturi neîntocmite şi facturi nesosite 47
2.9.4. Avansurile şi taxa pe valoare adăugată 48
2.9.5. Vânzările cu plata în rate şi taxa pe valoare adăugată 50
2.9.6. Taxa pe valoare adăugată la vânzările prin consignaţie 52
2.9.7. Remanenţa taxei pe valoare adăugată 55
TESTE 56
CAPITOLUL III 58
CONTABILITATEA ŞI IMPOZITAREA PROFITULUI 58
3.1. CATEGORII DE PLĂTITORI 58
3.2. COTE DE IMPOZIT 60
3.3. DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL 62
3.4. DECLARAREA ŞI PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT 66
3.5. CONTROLUL IMPOZITULUI PE PROFIT 67
3.6. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A IMPOZITULUI PE PROFIT 68
3.7. METODE DE CONTABILIZARE A IMPOZITULUI PE PROFIT 73
3.8. CALCULUL IMPOZITULUI PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR 77
TESTE 78
CAPITOLUL IV 80
IMPOZITE PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE, CONTRIBUŢII SOCIALE ALE FIRMEI ŞI ANGAJAŢILOR 80
4.1. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE SALARII 80
4.1.1. Structura veniturilor din salarii 81
4.1.2. Calculul şi plata impozitului pe salarii 82
4.1.3. Fişe fiscale 83
4.2. ALTE OBLIGAŢII SOCIALE ŞI FISCALE CALCULATE PE BAZA SALARILOR 85
4.3. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE 86
4.4. PLATA ŞI DECLARAREA IMPOZITULUI 86
TESTE 88
TESTE GENERALE 90
ADENDA 91
BIBLIOGRAFIE 92

Extras din document

INTRODUCERE

În actualul context economic intern şi internaţional, marcat de profunde transformări la nivelul economiei mondiale, România a trebuit să-şi adapteze structurile economico-sociale, financiare şi fiscale în concordanţă cu mecanismele şi legile de funcţionare ale economiei de piaţă.

Gestionarea patrimoniului fiecărei întreprinderi a devenit o problemă deosebit de complexă care a necesitat armonizarea legislaţiei financiar-contabile şi fiscale româneşti cu cea existentă pe plan internaţional, proces aflat într-o continuă dezvoltare şi adaptare.

Într-o economie de piaţă, impozitele şi taxele, subvenţiile şi alocaţiile bugetare de fonduri, împrumuturile de stat şi cheltuielile guvernamentale constituie componente tot mai importante ale vieţii economice şi sociale. Prin intermediul lor se acumulează şi repartizează resursele financiare la dispoziţia statului. În acelaşi timp, ele pot fi utilizate ca instrumente de gestiune macroeconomică şi de asigurare a echilibrului general economic şi financiar. Odată cu dezvoltarea proprietăţii private, în România, s-a conturat ideea că piaţa, prin forţele sale, poate fi un ghid mai bun al unei politici de impozite eficiente decât intervenţia guvernamentală. În echivalenţă cu această idee au fost luate o serie de măsuri pentru a genera deplasarea dinspre intervenţionism prin impozite, către neutralitatea impozitelor, care permite reducerea distorsiunilor generate de impozite.

Orice unitate patrimonială este un sistem deschis care interacţionează în permanenţă cu mediul extern. Unele componente ale mediului extern au efecte directe asupra activităţii unităţii, iar altele acţionează indirect, prin intermediul celorlalte componente. Elementele cu acţiune directă şi care formează mediul unităţii sunt: furnizorii, clienţii şi concurenţa. Elementele cu acţiune indirectă formează mediul general al unităţii patrimoniale în cadrul căruia pe lângă componentele socială, economică, financiară, politică etc. latura fiscală îşi lasă o amprentă marcantă asupra întreprinderii şi nu poate să nu facă obiectul unei atenţii deosebite.

Date fiind premisele de mai sus, lucrarea îşi propune ca principal scop să identifice şi să problematizeze raporturile dintre contabilitatea şi fiscalitatea întreprinderii. Contabilitatea reprezintă o sursă privilegiată de informaţii pentru organele fiscale, majoritatea obligaţiilor fiscale fiind stabilite pe baza datelor din contabilitate.

Paralela dintre contabilitate şi fiscalitate se justifică şi de strânsa apropiere dintre acestea, care face ca uneori una dintre ele, cel mai adesea contabilitatea, să fie obligată la derogări de la reguli proprii astfel încât obiectivele celeilalte să fie satisfăcute cu prioritate. În acelaşi timp, în întreprindere, contabilul este adeseori perceput ca persoana în măsură să se ocupe de îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Unul dintre principalele obiective ale lucrării este punerea în evidenţă atât a elementelor comune cât şi a divergenţelor existente între contabilitate şi fiscalitate. Pentru că optimizarea fiscală nu se poate face decât în urma unei cunoaşteri a normelor fiscale, un alt obiectiv al lucrării se referă la prezentarea diferitelor impozite şi taxe pe baza principalelor prevederi legale în domeniu. De asemenea lucrarea îşi propune ca obiectiv şi prezentarea tratamentelor contabile corespunzătoare impozitelor şi taxelor.

Forma de evaluare (E-examen, C - colocviu/test final,

LP -lucrări de control) E

Stabilirea notei finale (procentaje) - răspunsurile la examen(colocviu/lucrări practice) 65%

- activităţi pe parcursul semestrului (proiecte, teste, teme de control) 35%

CAPITOLUL I

DELIMITĂRI PRIVIND FISCALITATEA ŞI CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII

Rezumat

Într-o economie de piaţă, fiscalitatea îmbracă un dublu aspect pentru agentul economic. Pe de o parte, ea se concretizează în prelevări obligatorii către stat, cu influenţă asupra trezoreriei întreprinderii. Pe de altă parte, întreprinderea poate folosi şi în interesul ei principiile şi metodele fiscale.

Fiscalitatea se delimitează ca un sistem de percepere şi încasare a impozitelor şi taxelor, precum şi ca un ansamblu coerent de surse de drept care reglementează impunerea contribuabililor şi fundamentează juridic impozitele şi taxele.

Sistemul fiscal este structurat pe trei componente interdependente: impozitele şi taxele ca venituri ale statului, mecanismul fiscal şi aparatul fiscal.

Între contabilitate şi fiscalitate există o relaţie complexă deoarece contabilitatea reprezintă o sursă privilegiată de informaţii pentru organele fiscale, majoritatea obligaţiilor fiscale fiind stabilite pe baza datelor din contabilitate.

În ultimii ani s-a remarcat o anumită accentuare a rolului impozitelor pe plan economic şi social. Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, deoarece acestea constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

1.1. IMPOZITELE ŞI ROLUL LOR ÎN ŢĂRILE CU ECONOMIE DE PIAŢĂ

Pentru a-şi îndeplini rolul şi funcţiile sale, statul trebuie să mobilizeze resurse şi să facă cheltuieli băneşti, procedând la repartiţia sarcinilor publice între membrii societăţii, persoane fizice sau juridice. Instrumentul financiar şi juridic prin care se înfăptuieşte această repartiţie îl constituie obligaţia fiscală sub forma impozitelor, taxelor şi altor sarcini fiscale specifice fiecărei ţări şi fiecărei etape istorice în parte. Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, la dispoziţia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor sale. Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului.

Fiscalitatea se delimitează ca un sistem de percepere şi încasare a impozitelor şi taxelor, precum şi ca un ansamblu coerent de surse de drept care reglementează impunerea contribuabililor şi fundamentează juridic impozitele şi taxele. În acest sens prezintă interes definiţia privind fiscalitatea, aşa cum este formulată în dicţionarul LAROUSSE: “Fiscalitatea reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a reglementărilor de natură fiscală, precum şi a

Fisiere in arhiva (1):

  • Fiscalitatea si Contabilitatea Intreprinderii.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ