IAS 18 și 36

Obiectivul normei: tratează contabilizarea veniturilor degajate de activităţile ordinare ale întreprinderii. Problema fundamentală a contabilizării veniturilor este dată de alegerea datei de la care vânzările şi prestările de servicii efectuate pot să fie incluse în rezultate, altfel spus momentul când sunt constatate.

Norma IAS 18 trebuie aplicată la contabilizarea veniturilor ce provin din:

- vânzări,

- prestări de servicii,

- utilizarea de către terţi a resurselor întreprinderii, purtătoare de dobânzi, redevenţe şi divindende.

Conform definiţiei financiare, veniturile reprezintă creşteri de avantaje economice, intervenite în cursul exerciţiului, care determină o majorare a capitalurilor proprii sub alte forme decât aporturi de capital. Veniturile din activităţile ordinare reprezintă mărimea brută a avantajelor economice ce apar în întreprindere în cursul exerciţiului, în cadrul activităţilor sale ordinare, atunci când aceste intrări conduc la creşteri de capitaluri proprii. Nu reprezintă venituri încasările sau sumele de încasat în contul terţilor, taxele pe vânzări, taxele privind mărfurile şi TVA.

Măsurarea veniturilor: veniturile trebuie măsurate la valoarea justă a elementelor primite sau de primit în contrapartidă.

Vânzările pe credit: în caz de plată ulterioară o parte a preţului de vânzare trebuie considerată remunerarea creditului acordat. Această mărime, care constituie un venit financiar, poate să fie determinată:

- fie prin diferenţa faţă de preţul utilizat în condiţiile în care plata s-ar fi făcut imediat,

- fie prin actualizarea ansamblului încasărilor viitoare la rata dobânzii pe care ar procura-o un activ financiar de risc echivalent cu cel al cumpărătorului.

Identificarea tranzacţiilor: este necesar să se aplice criterii de constatare a elementelor separat identificabile a unei operaţii unice pentru reflectarea substanţei. De exemplu: atunci când preţul de vânzare a unui produs conţine o valoare identificabilă în numele serviciilor ulterioare, această valoare este amânată şi contabilizată la venituri pe perioada în cursul căruia serviciul este executat.

EXEMPLU:

5. O societate vinde în 2002 un soft în valoare de 50.000.000 lei, valoarea serviceului aferent este de 4.000.000 lei. Serviceul se va efectua în anul 2003.

Înregistrările contabile:

În 2002:

54.000.000 4111 = 7583

(701) 50.000.000

472 4.000.000

În 2003:

4.000.000 472 = 704 4.000.000