Implicarea CECCAR în Modernizarea Managementului Financiar în Sectorul Public

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Contabilitate
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 5060
Mărime: 33.97KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Abstract

Managementul financiar contabil al entităţilor sectorului public se afla in fata unor provocări majore, generate de schimbările profunde apărute in sectorul public. În acest context, prin cercetarea fundamentală efectuată, analizăm implicarea CECCAR, organism ce gestionează profesia contabila la nivelul României, la nivel internaţional si naţional, in modernizarea managementului financiar in entităţile sectorului public. Analiza este realizata prin prisma acţiunilor întreprinse in perioada 2005-2010, respectiv de la introducerea noii reglementari contabile pentru sectorul public armonizata cu reglementările europene si standardele internaţionale si a reglementărilor privind controlului intern si auditul intern in sectorul public.

Cuvinte cheie: sector public, profesia contabila,contabilitate, management financiar contabil

Introducere

In sectorul public, sistemul global al managementului financiar presupune existenta a mai multe componente integrate si strâns legate intre ele, respectiv contabilitatea, bugetarea, trezoreria si managementul datoriei, auditul si control intern.

Contabilitatea este un element esenţial a sistemului global de management financiar. Fără o contabilitate corespunzătoare entităţile sectorului public nu ar avea o idee clara despre cat de performante sunt din punct de vedere financiar, fie ca e vorba de a deveni mai solvente sau de a avea mai multe datorii. In plus, fără o contabilitate adecvata, este imposibil sa se cunoască daca fondurile încredinţate entităţii au fost utilizate in scopurile pentru care au fost încredinţate.

Bugetarea implica planificarea, modului in care resursele economice vor fi colectate si distribuite in cadrul/intre activităţi, precum si a timpului necesar pentru conceperea acestui plan. Bugetul ajuta la determinarea contractelor care ar trebui sa fie urmărite de către entitate, luând in considerare priorităţile care au fost fixate la nivel comunitar. In cazul in care lichiditatea devine limitata, bugetul poate furniza o orientare in ceea ce priveşte primele plăti care trebuiesc efectuate. Cu toate acestea, bugetul trebuie sa fie realist si relevant, si trebuie sa primească periodic un feedback de la contabilitate.

Trezoreria si managementul datoriei se ocupa de gestionarea si managementul activelor si pasivelor, cum ar fi verificarea conturilor, numerarul, datoriile de plătit si împrumuturile de rambursat. Componentele trezoreriei furnizează, de asemenea, informaţii importante elementelor contabilităţii care ajuta la înregistrarea, reconcilierea si raportarea obligaţiilor.

Auditul este un element de monitorizare si se compune din audit intern, realizat de auditorii interni ai unei entităţi care sunt direct subordonaţi managementului, si audit extern, care este mult mai independent, dar care implica, de regula, un domeniu de lucru mai restrâns, focusându-se pe atestarea/certificarea situaţiilor financiare. Toate componentele de management financiar de mai sus sunt supuse controlului de către funcţiile de audit.

Controlul intern cuprinde toate resursele, sistemele si instrumentele care ajuta la asigurarea ca entitatea si funcţiile sale de management financiar funcţionează după cum s-a prevăzut. Acesta ajuta la prevenirea erorilor, denaturărilor si a pierderilor. Controlul intern implica asigurarea ca entitatea funcţionează eficient si efectiv.

In sectorul public si-a impus prezenta, in ultima decada, conceptul cunoscut sub denumirea de Noul management financiar, concept care accentuează ideea de antreprenoriat si in sectorul public, necesitatea responsabilităţii publice, urmărirea indicatorilor de performanta in utilizarea resurselor bugetare si întărirea transparenţei execuţiei bugetare.

Astfel, instituţiile sunt obligate să facă publice cheltuielile, arătând în acelaşi timp şi indicatorii de performanţă, nivelurile de realizare a obiectivelor în interiorul bugetului respectiv.

In acest context, auditul capătă noi valenţe, astfel pe lângă auditul de conformitate, nu vizează doar legalitatea cheltuielilor, se urmăreşte si performanta, respectiv valoarea socială derivată din cheltuirea banilor public (value-for-money audits). Valoarea socială trebuie însă interpretată din perspectiva intereselor diferite ale actorilor (different stakeholders).

Cercetările in domeniul contabilităţii sectorului public gravitează in jurul a doua curente de gândire, unul tradiţionalist având la baza contabilitatea de casa (cash accounting) si unul modern având la baza contabilitatea de angajamente (accrual accounting). Cele mai cunoscute scoli de contabilitate recunosc aceste doua curente de gândire in acelaşi timp ca o paradigma, precum si ca nişte ideologii contestabile; de-a lungul istoriei contabilităţii publice conturându-se perioade clar dominate de unul sau altul.

Conform modelului tradiţionalist, al contabilităţii pe baza de numerar (public administration cash accounting) iniţial considerat ca fiind foarte adecvat sectorului public, accentul a fost pus pe conformitatea cu reguli si reglementari. Un rezultat al acestui sistem este bugetul (budget out-turn report) privit ca si componenta de baza a setului de situaţii financiare uzuale al sectorului public.

Conform Noului Management Public (Hood 1991) accentul se pune pe eficienta, recomandându-se sectorului public introducerea setului de situaţii financiare aplicat de sectorul privat, întocmit conform contabilităţii de angajamente. Prin contabilitatea de angajamente se pot maximiza efectele procesului de stimulare a competitivităţii si de eficientizare a managementului public astfel încât acesta sa se realizeze cu costuri minime pentru societate.

Trecerea la noul sistem nu este un scop in sine, ci mai degrabă o schimbare a mentalităţii cu privire la procesul bugetar, prin trecerea de la o raportare rigida a veniturilor încasate si a cheltuielilor plătite, la o raportare care sa pună accentul pe realizări si previziuni in speranţa ca acest ultim sistem sa contribuie la creşterea eficientei managementului public. (Carlin si Guthrie, 2000).

Pe plan internaţional, numeroase studii de specialitate abordează evoluţia introducerii contabilităţii de angajamente in sectorul public de pe poziţii pro sau contra.

Utilizarea contabilităţii de angajamente in cazul sectorului public este un fenomen relativ recent iar raportul dintre costuri si beneficii este subiectul unor substanţiale dezbateri atât in rândul academicienilor cat si in al practicienilor. Tarile care au optat pentru trecerea de la contabilitatea de casa la contabilitatea de angajamente sunt atenţionate sa analizeze foarte atent validitatea si beneficiile aşteptate de la aceasta reforma, având in vedere condiţiile, priorităţile si specificul local (IFAC 2003). Daca a reuşit contabilitatea de angajamente sa-si atingă scopurile, rămâne o întrebare deschisa (Mellett 2003) o analiza completa fiind posibila numai daca noul sistem se aplica un anumit număr de ani.(Likierman (2000).

Preview document

Implicarea CECCAR în Modernizarea Managementului Financiar în Sectorul Public - Pagina 1
Implicarea CECCAR în Modernizarea Managementului Financiar în Sectorul Public - Pagina 2
Implicarea CECCAR în Modernizarea Managementului Financiar în Sectorul Public - Pagina 3
Implicarea CECCAR în Modernizarea Managementului Financiar în Sectorul Public - Pagina 4
Implicarea CECCAR în Modernizarea Managementului Financiar în Sectorul Public - Pagina 5
Implicarea CECCAR în Modernizarea Managementului Financiar în Sectorul Public - Pagina 6
Implicarea CECCAR în Modernizarea Managementului Financiar în Sectorul Public - Pagina 7
Implicarea CECCAR în Modernizarea Managementului Financiar în Sectorul Public - Pagina 8
Implicarea CECCAR în Modernizarea Managementului Financiar în Sectorul Public - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Implicarea CECCAR in Modernizarea Managementului Financiar in Sectorul Public.doc

Alții au mai descărcat și

Auditul și Certificarea Situațiilor Financiare Anuale

Primele informaţii cu privire la audit datează din secolul XVIII, perioadă în care ordonatorii de audit sunt regii, împăraţii şi biserica, iar...

Expertiza Contabila 2011

EXPERTIZA CONTABILA Cuvântul „expertiză” vine de la latinescul „expertus”, adică priceput – lucrarea unei persoane experimentate, specializate....

Contabilitate în TCS

Stimate student, Contabilitatea – ca disciplină informaţională culege informaţii economice, le înregistrează după proceduri proprii, analizează...

Contabilitate pentru Facultate

Bilantul – este un instrument de baza prin intermediul caruia se sintetizeaza,pe baza principiului dublei inregistrarii informatii referitoare la...

Audit Intern

Tema1: Aspecte generale privind activitatile dr sudit intern 1.1 Definirea AI 1.2 Caracteristicele activitatii de AI 1.3 Deosebiri intre AI si...

Contabilitate Fiscalitate și Proceduri Fiscale

CAPITOLUL I TRĂSĂTURILE, FUNCŢIILE ŞI ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPOZITELOR 1.1. Trăsăturile impozitelor, taxelor şi contribuţiilor Într-o economie...

Contabilitate de Gestiune II

I. Informaţii generale despre curs Datele de identificare a cursului Titlul cursului : Contabilitate de gestiune II Anul II, semestrul II...

Contabilitate

Contabilitatea: la ce serveşte? În zilele noastre, contabilitatea este adesea percepută ca instrument de măsurare a profitului (sau, mai precis, a...

Ai nevoie de altceva?