Instrumente Econometrice

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Contabilitate
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 17141
Mărime: 8.04MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: A. Morofa

Cuprins

Cap. 1 Analiza statistica a variabilitatii fata de tendinta centrala

1.1.Indicatorii simpli si sintetici ai variatiei

1.2.Aplicatie (rezolvata)

1.3Intrebari de autoevaluare

1.4.Cuvinte cheie

Cap. 2 Indicatorii variatiei intr-o serie de repartitie bidimensionala

2.1 Regula de adunare a dispersiilor;

2.2.Aplicatie (rezolvata)

2.3.Intrebari de autoevaluare

2.4.cuvinte cheie

Cap. 3 Verificarea ipotezelor statistice

3.1 Verificarea normalitatii repartitiilor empirice

3 .2 Aplicatie. Testul χ2

3.3 Intrebari de autoevaluare

3.4 Cuvinte cheie

Cap. 4. Sondajul statistic si modalitati de utilizare in activitatea de

audit financiar

4.1 Notiuni fundamentale privind procedeele de esantionare si de

reprezentativitate a esantioanelor;

4.2 Aplicatii(rezolvate)

Selectia întâmplătoare simplă repetată si nerepetata;

Selectia tipica stratificata-caracteristica alternativa si

nealternativa;

4.3 Intrebari de autoevaluare

4.4 Cuvinte cheie

Cap. 5 Modele economice de analiza a regresiei si corelatiei liniare simple

si multiple

5.1 Modelul regresiei si corelatiei liniare simple

5.2 Aplicatie

5.3 Modelul regresiei si corelatiei liniare multiple

5.4 Aplicatie

5.5 Intrebari de autoevaluare

5.6 Cuvinte cheie

Cap.6 Metode econometrice de trend si prognoza cu ajutorul seriilor

de timp

6.1 Indicatorii absoluti si relativi ai seriilor de timp (cronologice)

6.2. Ajustarea seriilor de timp

6.3 Aplicatie (rezolvata)

6.4 Intrebari de autoevaluare

6.5 Cuvinte cheie

Cap.7. Măsurarea oscilatiilor sezoniere într-o serie cronologică

7.1 Metode de masurare a sezonalitatii

7.2 Aplicatie (rezolvata)

7.3 Intrebari de autoevaluare

7.4 Cuvinte cheie

Extras din document

Cap. 1. Analiza statistica a variabilitatii fata de tendinta centrala

1.1 Indicatorii simpli si sintetici ai variatiei

Gradul de complexitate a unui fenomen este dat de gama factorilor de influentă si

variabilitatea termenilor unei serii de repartitie. Aceasta înseamnă că analiza tendintei

centrale cu ajutorul indicatorilor medii necesită operatii de verificare a

reprezentativitătii lor în raport cu valorile individuale ale caracteristicilor înregistrate,

adică este necesară calcularea indicatorilor statistici ai variatiei întâlniti în literatura

de specialitate si sub denumirea de indicatori ai împrăstierii sau ai dispersiei.

Dispersia exprimă gradul de împrăstiere a valorilor individuale ale unei distributii în

jurul valorii centrale si este datorată influentei

factorilor aleatori.

Acesti indicatori ai variatiei sau împrăstierii stau la baza calculului altor

indicatori prin care se caracterizează asimetria, excesul, interdependenta dintre

factorii de influentă etc.

Indicatorii de variatie aduc un plus de cunoastere si informare asupra:

• verificării reprezentativitătii mediei ca valoare tipică a unei serii

de repartitie;

• verificării gradului de omogenitate a seriei;

• comparării în timp sau spatiu a mai multor serii de repartitie după caracteristici

independente sau interdependente;

• cunoasterii gradului de influentă a cauzelor după care s-a făcut gruparea

unitătilor statistice înregistrate si separării cauzelor esentiale de cauzele

întâmplătoare.

După gradul de generalitate se disting:

• indicatori simpli ai variatiei;

• indicatori sintetici ai variatiei;

După metodologia de calcul si forma de exprimare deosebim:

• indicatori ai variatiei calculati ca mărimi absolute;

• indicatori ai variatiei calculati ca mărimi relative în raport cu valoarea unui

indicator al tendintei centrale, în mod deosebit cu media.

După modul de sistematizare a datelor deosebim:

• indicatori ai variatiei într-o serie de repartitie unidimensională;

• indicatori ai variatiei calculati pentru serii de distributie multidimensionale.

Indicatorii simpli ai dispersiei măsoară câmpul de împrăstiere al caracteristicii,

precum si împrăstierea fiecărui nivel individual al caracteristicii fată de nivelul lor

mediu.

Indicatorii simpli caracterizează variatia unei singure variante a caracteristicii în

comparatie cu altă variantă sau cu nivelul mediu al acestei caracteristici. Acesti

indicatori se pot exprima în unităti absolute, cât si relative (%) calculate în raport cu

media.

Amplitudinea absolută a variantei (A) se obtine ca diferentă între valoarea

maximă (x max) si valoarea minimă (xmin) a seriei si are rolul de a măsura intervalul de

împrăstiere în interiorul căruia se distribuie unitătile colectivitătii:

A = Xmax – Xmin

În cazul unei distributii de frecvente pe intervale amplitudinea absolută a variatiei

se determină prin diferenta dintre limita superioară a ultimului interval si limita

inferioară a primului interval.

Dacă este o serie cu intervale deschise, se va proceda la închiderea intervalelor.

3

Amplitudinea relativă a variatiei (A%) se exprimă în coeficient sau în

procente si se calculează, de obicei, ca raport între amplitudinea absolută a variatiei

(A) si valoarea medie a caracteristicii.

100

x

A

A% = ×

Acest indicator, amplitudinea variatiei, în ambele forme, nu este suficient de

semnificativ pentru analiza împrăstierii valorilor individuale, deoarece tine seama

numai de valorile extreme ale caracteristicii.

Amplitudinea variatiei se foloseste în mod practic la alegerea numărului de grupe

si a mărimii intervalului de grupare.

Abaterile individuale absolute (di) se calculează ca diferentă între fiecare

variantă înregistrată si media aritmetică a acesteia.

d x x i i = -

În functie de scopul cercetării, în locul mediei se poate lua mediana sau modulul.

Abaterile individuale relative (di%) se calculează ca raport între abaterile

individuale absolute si nivelul mediu al caracteristicii.

100

x

x x

100

x

d

d % i i

i = × = - × pentru i =1,n

Indicatorii simpli ai variatiei permit o caracterizare partială si aproximativă a

variatiei, deoarece se calculează pe baza relatiilor dintre doi termeni ai seriei sau prin

comparatia dintre fiecare termen si media lor.

Aprecierea continutului real al mediei calculate se face prin utilizarea abaterilor

variantelor extreme:

• abaterea maximă superioară: d x x s max = -

• abaterea maximă inferioară: d x x i min = -

Preview document

Instrumente Econometrice - Pagina 1
Instrumente Econometrice - Pagina 2
Instrumente Econometrice - Pagina 3
Instrumente Econometrice - Pagina 4
Instrumente Econometrice - Pagina 5
Instrumente Econometrice - Pagina 6
Instrumente Econometrice - Pagina 7
Instrumente Econometrice - Pagina 8
Instrumente Econometrice - Pagina 9
Instrumente Econometrice - Pagina 10
Instrumente Econometrice - Pagina 11
Instrumente Econometrice - Pagina 12
Instrumente Econometrice - Pagina 13
Instrumente Econometrice - Pagina 14
Instrumente Econometrice - Pagina 15
Instrumente Econometrice - Pagina 16
Instrumente Econometrice - Pagina 17
Instrumente Econometrice - Pagina 18
Instrumente Econometrice - Pagina 19
Instrumente Econometrice - Pagina 20
Instrumente Econometrice - Pagina 21
Instrumente Econometrice - Pagina 22
Instrumente Econometrice - Pagina 23
Instrumente Econometrice - Pagina 24
Instrumente Econometrice - Pagina 25
Instrumente Econometrice - Pagina 26
Instrumente Econometrice - Pagina 27
Instrumente Econometrice - Pagina 28
Instrumente Econometrice - Pagina 29
Instrumente Econometrice - Pagina 30
Instrumente Econometrice - Pagina 31
Instrumente Econometrice - Pagina 32
Instrumente Econometrice - Pagina 33
Instrumente Econometrice - Pagina 34
Instrumente Econometrice - Pagina 35
Instrumente Econometrice - Pagina 36
Instrumente Econometrice - Pagina 37
Instrumente Econometrice - Pagina 38
Instrumente Econometrice - Pagina 39
Instrumente Econometrice - Pagina 40
Instrumente Econometrice - Pagina 41
Instrumente Econometrice - Pagina 42
Instrumente Econometrice - Pagina 43
Instrumente Econometrice - Pagina 44
Instrumente Econometrice - Pagina 45
Instrumente Econometrice - Pagina 46
Instrumente Econometrice - Pagina 47
Instrumente Econometrice - Pagina 48
Instrumente Econometrice - Pagina 49
Instrumente Econometrice - Pagina 50
Instrumente Econometrice - Pagina 51
Instrumente Econometrice - Pagina 52
Instrumente Econometrice - Pagina 53
Instrumente Econometrice - Pagina 54
Instrumente Econometrice - Pagina 55
Instrumente Econometrice - Pagina 56
Instrumente Econometrice - Pagina 57
Instrumente Econometrice - Pagina 58
Instrumente Econometrice - Pagina 59
Instrumente Econometrice - Pagina 60
Instrumente Econometrice - Pagina 61
Instrumente Econometrice - Pagina 62
Instrumente Econometrice - Pagina 63
Instrumente Econometrice - Pagina 64
Instrumente Econometrice - Pagina 65
Instrumente Econometrice - Pagina 66
Instrumente Econometrice - Pagina 67
Instrumente Econometrice - Pagina 68
Instrumente Econometrice - Pagina 69
Instrumente Econometrice - Pagina 70
Instrumente Econometrice - Pagina 71
Instrumente Econometrice - Pagina 72
Instrumente Econometrice - Pagina 73
Instrumente Econometrice - Pagina 74
Instrumente Econometrice - Pagina 75
Instrumente Econometrice - Pagina 76
Instrumente Econometrice - Pagina 77
Instrumente Econometrice - Pagina 78
Instrumente Econometrice - Pagina 79
Instrumente Econometrice - Pagina 80
Instrumente Econometrice - Pagina 81
Instrumente Econometrice - Pagina 82
Instrumente Econometrice - Pagina 83
Instrumente Econometrice - Pagina 84
Instrumente Econometrice - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Instrumente Econometrice.pdf

Alții au mai descărcat și

Doctrină și Deontologie Profesională privind Efectuarea Expertizei Contabile

1. CADRUL DE REFERINŢĂ AL MISIUNILOR PRIVIND EXPERTIZA CONTABILĂ 1.1. Conceptul, importanţa, obiectul şi sfera de acţiune a expertizei contabile...

Analiza Echilibrului Economico-financiar

CAPITOLUL 1- STADIUL CUNOASTERII 1.1Abordări conceptuale Într-o manieră generală, echilibrul exprimă ideea de armonie între diferitele elemente...

Audit Public

CAPITOLUL I – Evaluarea modului de organizare şi funcţionare a structurilor de audit public intern 1.1. Stadiul organizării structurilor de audit...

Armonizarea cu Standardele Internationale de Contabilitate cu Privire la Activele Imobilizate

1. Necesitatea şi limitele armonizării contabile internaţionale 1.1 Necesitatea armonizării contabile internaţionale 1.2 Este cunoscut faptul...

Analiza Financiar Contabila Azomures SA

Capitolul 1 Factori economici generali 1.1.Informatii despre starea generala a economiei din tara respectiva Societatea auditata AZOMURES S.A. se...

Probe de Audit

Raport de autoevaluare Scopul acestei lucrari este de a stabili reguli asupra a ceea ce constituie probe de audit într-un audit al situaţiilor...

Analiza Statistica in Urma unui Sondaj

ÎNTREBAREA NR.1. Care este opinia dumneavoastră, importanţa stabilirii unor obiective clare şi precise în realizarea cu succes a unei cercetări...

Conceptul de Audit Public Intern

CONCEPTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN IN ROMANIA A.DISPOZITII GENERALE 1. Definitia auditului public intern Auditul public intern reprezinta o...

Ai nevoie de altceva?