Metodologia Auditului Intern

Orice proces generic de audit, indiferent de obiectivul său, se va desfăşura şi va urmări procedurile generale de audit:

Obţinerea unei înţelegeri a ariei de auditat;

Evaluarea riscurilor şi realizarea planului de audit;

Detalierea planului de audit;

Verificarea preliminară a ariei de audit;

Realizarea testelor de conformitate (teste de control);

Realizarea testelor de fond;

Raportarea testelor de fond;

Comunicarea rezultatelor;

Urmărirea recomandărilor.

Standardele Internaţionale pentru Practica Profesională care coordonează şi ghidează activitatea de audit intern, impun reguli care sunt necesare a fi respectate în metoda auditului intern.

Aceste standarde nu definesc, în mod expres, o anumită metodologie, dar impun existenţa acestei metodologii. Standardele evită să facă detalieri mai amănunţite ale metodologiei de audit intern, din dorinţa de a nu intra în contradicţie cu mediul şi cultura specifice fiecărei organizaţii.

Abordarea metodică a procesului de audit se poate realiza din perspectiva a trei dimensiuni:

Tipul misiunii de audit: audit tradiţional (de conformitate), audit operaţional şi misiuni de consultanţă. Primele două categorii de audituri se încadrează în categoria misiunilor de audit de asigurare.

Gradul de externalizare a funcţiei de audit intern. Externalizarea auditului intern o întâlnim îndeosebi în cadrul societăţilor comerciale sau entităţilor private;

Caracteristicile organizaţionale: sectorul de activitate, ţara unde activează organizaţia, mediul legal, mărimea organizaţiei, cultura organizaţională, structura funcţiei de audit intern.

PLANIFICAREA AUDITULUI INTERN

Planificarea auditului intern reprezintă primul şi poate cel mai important pas, pe care auditorul intern trebuie să-l realizeze pentru a-şi asigura succesul în desfăşurarea activităţii sale.

Activitatea de audit al sistemelor informaţionale reprezintă o activitate planificată, care trebuie să se desfăşoare după un anumit plan, rezultat în urma unui proces de analiza a riscurilor asociate activităţilor din cadrul organizaţiei, astfel conceput, încât finalitatea să fie concretizată în valoarea adăugată pentru entitatea auditată.

Un audit este eficient în măsura în care:

Sunt definite obiectivele auditului şi sunt aprobate de consiliul de administraţie ale entităţii;

Se desfăşoară după un plan de audit acceptat de toţi cei interesaţi;

Ia în considerare utilizarea adecvată a resurselor materiale, umane şi de timp;

Este realizat de auditori competenţi;

Este condus în concordanţă cu un set de standarde şi proceduri;

Constatările auditului sunt valide şi semnificative în raport cu obiectivele acestuia şi riscurile identificate în etapa preliminară de planificare a auditului;

Satisface nevoile clientului;

Furnizează recomandări pentru îmbunătăţirea practicilor utilizate în realizarea activităţilor organizaţiei.