Negocieri în Afaceri

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Contabilitate
Conține 6 fișiere: pdf
Pagini : 72 în total
Cuvinte : 39857
Mărime: 714.46KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Antrenamentul abilitailor sociale

„Libertatea pe care nu ne-o poate lua nimeni este aceea de a

alege atitudinea faa de noi însine.”

Victor Frankl

1.1.Iubeste-te mai mult!

Oare frumosul Narcis a fost una dintre rubedeniile noastre mai îndepartate? Mi-ar placea

sa spun mai curând da decât altfel. i nu atât pentru iluzia ca mi-ar fi lasat mostenire o

farâma din frumusetea lui, cât de dragul ipotezei ca Narcis n-a fost nici pe departe într-atât

de nebun pe cât spune legenda.

În fond, de-a lungul anilor, ti-ai privit si tu chipul în fel de fel de oglinzi. Ca si mine, de

altfel. Unele au fost generoase si l-au înfrumusetat un pic. Altele, rautacioase si întunecate,

l-au urâtit. De fiecare data, priveai reflectari ale aceluiasi chip, dar nu vedeai de fiecare data

aceiasi imagine. Chipul era adesea distorsionat mai mult sau mai putin de o oglinda sau alta.

Te-ai bucurat cumva spontan atunci când ti-ai vazut imaginea înfrumusetata? Ai fost cumva

ispitit sa te iubesti mai mult? În schimb, atunci când ti-ai vazut imaginea usor urâtita, chiar

daca te-ai gândit ca oglinda-i proasta, te-ai întristat un pic. Brusc, parca te-ai iubit si stimat

mai putin. Nu-i nici o problema daca s-a întâmplat asa. Prea multora li se întâmpla la fel, în

modul cel mai firesc.

Desigur, imaginea ta, a mea si a oricui nu se confunda nicidecum cu vreuna dintre

oglinzile în care ne vedem chipurile înfrumusetate sau urâtite. Atunci de ce nu ne este

absolut indiferent în ce fel de oglinda ne privim chipul?

În aceeasi optica, dar într-un sens mai abstract decât imaginea chipului în oglinda, riscam

acum o incursiune în domeniul psihologiei. Ne vom aventura împreuna printre miscatoarele

nisipuri ale unor concepte delicate, cum ar fi imaginea de sine, stima de sine, iubirea de sine.

Ele hranesc si uneori înfometeaza încrederea în noi însine, încrederea în sine.

Riscam aventura de dragul acestui manual, care se vrea o tentativa de ameliorare a

abilitailor de comunicare si negociere. Ei bine, o asa menire are nevoie de toata încrederea

în sine a discipolilor. Are nevoie de toata siguranta si dezinvoltura lor în abordarea situatiilor

sociale, eliberati de inhibitii si spaime. Socializarea dezinvolta nu prea e la îndemâna

persoanelor timide si inhibate, carora le lipseste încrederea în sine. Când n-o confundam cu

aroganta sau euforia, încrederea în sine ne insufla puterea de a înfrunta provocarile. Iar

siguranta ca ne vom ridica si redresa dupa micile sau grelele lovituri ale vietii tot de aici ni se

trage.

Încrederea în sine seamana cu baza rotunda si stabila a unui hopa-mitica. Oricum l-ai

pravali, el revine negresit la verticala, regasindu-si stabilitatea abia pierduta. Dar „încrederea

în sine nu vine din exterior, ci dintr-un act de trezire si o practica zilnica ”, spune psihologul

canadian Nathaniel Branden, parintele miscarii mondiale Self-Esteem (Psychologies

magazine, nr.8, 2008, p. 77).

Imaginea de sine a unei persoane oarecare este reflectarea unui ansamblu de perceptii

interiorizate asupra propriei valori. Surprinzator sau nu, ea seamana cu imaginea din oglinda.

Atâta doar ca oglinda se afla chiar în mintea persoanei. Aceasta oglinda interioara reflecta si

ea mai mult sau mai putin distorsionat hatisul de simtaminte, gânduri si comportamente ale

unei persoane.

O imagine de sine usor înfrumusetata, sa-i zicem pozitiva, va ispiti persoana sa-si atribuie

un plus de importanta si valoare. Practic, persoana cu o imagine de sine pozitiva se va

percepe mai frumoasa, mai puternica, mai optimista si mai importanta decât este în realitate.

Ce-i rau în asta? În fond, „cea mai stringenta nevoie a fiintei umane este sa se simta

importanta, sa fie recunoscuta si apreciata” (Pease, Pease, 2007, p. 9). Rezultatul miraculos

este acela ca, aproape inevitabil, persoana cu imagine de sine pozitiva beneficiaza de un

supliment de iubire si stima de sine.

În acelasi timp, o persoana cu imaginea de sine urâtita – sa-i zicem negativa – este

ispitita sa-si atribuie un discount, autodevalorizându-se. Practic, se va percepe mai putin

frumoasa si mai putin importanta decât este cu adevarat. La o adica, ar putea fi în stare sa

se si deteste un pic. Pacat, pentru ca dintre toate parerile si perceptiile noastre despre câte

în luna si-n stele, cele pe care le avem despre noi însine sunt de departe cele mai

importante. Asta din simplul motiv ca cea mai importanta persoana din lume pentru fiecare

dintre noi este propria persoana. Oricine îsi poate permite sa creada altceva. Însa, dincolo de

aparente si hachite ieftine, va calca în picioare instinctul de supravietuire.

De fapt, ideea careia ma tot zbucium sa-i dau o forma cât de cât acceptabila este

urmatoarea: imaginea de sine pozitiva comporta un potential benefic de crestere a stimei si

iubirii de sine, iar imaginea de sine negativa comporta un potential malefic de scadere a

stimei si iubirii de sine.

Desi imaginea, iubirea si stima de sine par niste variatiuni pe aceeasi tema interioara,

lucrurile nu stau cu adevarat asa. Ce-i drept, ele sunt induse de raspunsurile oferite de

individul însusi la tot felul de întrebari, cum ar fi:

- Am valoare?

- Sunt capabil?

- Sunt puternic?

- Sunt frumos?

- Sunt onest?

- Sunt competent?

În plus, o imagine de sine pozitiva induce invariabil iubirea si stima de sine mai puternice.

Oare nu cumva mai curând invers?

Daca ne întoarcem la metafora oglinzilor, atunci imaginea de sine a unei persoane este

propriul „chip” perceput mental în acea inefabila „oglinda interioara”. În acelasi timp, iubirea

si stima de sine par a fi tocmai acea oglinda interioara în care persoana îsi percepe „chipul”,

propria valoare.

Distinctia poate fi tulburatore, când avem realmente „libertatea pe care nimeni nu ne-o

poate lua”, de a alege atitudinea fata de noi însine: iubire si stima sau ura si dispret de sine.

Practic, avem libertatea de a alege oglinda interioara în care ne reflectam propria persoana.

Consecinta optimista este aceea ca iubirea si stima de sine nu mai ramân simple efecte ale

imaginii de sine, ci devin mai curând cauze ale acesteia din urma.

De fapt, iubirea si stima de sine degaja din ansamblul atitudinilor fata de noi însine si de

valorile lumii în care traim. Atitudinea este „oglinda mentala” ce reflecta personalitatea.

Zadarnic avem valoare, daca o ignoram sau o negam. Zadarnic avem reusite personale,

daca atitudinea de sine critica si perfectionista le distruge. Nici nu-i de mirare ca întâlnesc o

sumedenie de studenti infinit mai nefericiti daca au luat nota noua, decât colegii lor ce au

primit nota cinci. Iubirea si stima de sine sunt atitudini. Seamana izbitor de bine cu oglinzile

din perete, care înfrumuseteaza sau urâtesc chipul. La fel ca ele, iubirea si stima de sine

distorsioneaza imaginea de sine. Când sunt înalte o înfrumuseteaza, iar când sunt scazute o

urâtesc. Acest detaliu conteaza imens. Cu atât mai mult în clipele de rascruce si confuzie,

când nu mai stim cine suntem si câte parale facem. Adesea, este chiar diferenta dintre

succes si ratare. Mai devreme sau mai târziu, oamenii devin ceea ce cred cu adevarat ca

sunt.

Preview document

Negocieri în Afaceri - Pagina 1
Negocieri în Afaceri - Pagina 2
Negocieri în Afaceri - Pagina 3
Negocieri în Afaceri - Pagina 4
Negocieri în Afaceri - Pagina 5
Negocieri în Afaceri - Pagina 6
Negocieri în Afaceri - Pagina 7
Negocieri în Afaceri - Pagina 8
Negocieri în Afaceri - Pagina 9
Negocieri în Afaceri - Pagina 10
Negocieri în Afaceri - Pagina 11
Negocieri în Afaceri - Pagina 12
Negocieri în Afaceri - Pagina 13
Negocieri în Afaceri - Pagina 14
Negocieri în Afaceri - Pagina 15
Negocieri în Afaceri - Pagina 16
Negocieri în Afaceri - Pagina 17
Negocieri în Afaceri - Pagina 18
Negocieri în Afaceri - Pagina 19
Negocieri în Afaceri - Pagina 20
Negocieri în Afaceri - Pagina 21
Negocieri în Afaceri - Pagina 22
Negocieri în Afaceri - Pagina 23
Negocieri în Afaceri - Pagina 24
Negocieri în Afaceri - Pagina 25
Negocieri în Afaceri - Pagina 26
Negocieri în Afaceri - Pagina 27
Negocieri în Afaceri - Pagina 28
Negocieri în Afaceri - Pagina 29
Negocieri în Afaceri - Pagina 30
Negocieri în Afaceri - Pagina 31
Negocieri în Afaceri - Pagina 32
Negocieri în Afaceri - Pagina 33
Negocieri în Afaceri - Pagina 34
Negocieri în Afaceri - Pagina 35
Negocieri în Afaceri - Pagina 36
Negocieri în Afaceri - Pagina 37
Negocieri în Afaceri - Pagina 38
Negocieri în Afaceri - Pagina 39
Negocieri în Afaceri - Pagina 40
Negocieri în Afaceri - Pagina 41
Negocieri în Afaceri - Pagina 42
Negocieri în Afaceri - Pagina 43
Negocieri în Afaceri - Pagina 44
Negocieri în Afaceri - Pagina 45
Negocieri în Afaceri - Pagina 46
Negocieri în Afaceri - Pagina 47
Negocieri în Afaceri - Pagina 48
Negocieri în Afaceri - Pagina 49
Negocieri în Afaceri - Pagina 50
Negocieri în Afaceri - Pagina 51
Negocieri în Afaceri - Pagina 52
Negocieri în Afaceri - Pagina 53
Negocieri în Afaceri - Pagina 54
Negocieri în Afaceri - Pagina 55
Negocieri în Afaceri - Pagina 56
Negocieri în Afaceri - Pagina 57
Negocieri în Afaceri - Pagina 58
Negocieri în Afaceri - Pagina 59
Negocieri în Afaceri - Pagina 60
Negocieri în Afaceri - Pagina 61
Negocieri în Afaceri - Pagina 62
Negocieri în Afaceri - Pagina 63
Negocieri în Afaceri - Pagina 64
Negocieri în Afaceri - Pagina 65
Negocieri în Afaceri - Pagina 66
Negocieri în Afaceri - Pagina 67
Negocieri în Afaceri - Pagina 68
Negocieri în Afaceri - Pagina 69
Negocieri în Afaceri - Pagina 70
Negocieri în Afaceri - Pagina 71
Negocieri în Afaceri - Pagina 72

Conținut arhivă zip

  • Negocieri in Afaceri
    • Tema_1_Antrenamentul_abilitatilor_sociale.pdf
    • Tema_2_Pragmatica_negocierilor_in_avantaj.pdf
    • Tema_3_Stilul_personal_de_negociere.pdf
    • Tema_4_Administrarea_procesului_de_negociere.pdf
    • Tema_5_Tehnica_si_truc_in_persuasiune_si_influentare.pdf
    • Tema_6_Negociatorul.pdf

Alții au mai descărcat și

Organizarea Contabilității în Ramura Comerțului

Tema 1: Organizarea contabilităţii în ramura comerţului 1. Rolul şi principiile de organizare a contabilităţii în comerţ. 2. Organizarea...

Contabilitatea Institutiilor Publice

Contul Concept si functii: Contul este procedeul de baza al metodei contabilitatii prin care se ordoneaza, grupeaza , sistematizeaza, intr-o...

Activitatea Comercială în Cadrul Relațiilor de Piață

1.1. Definirea, necesitatea şi rolul comerţului în dezvoltarea economico-socială Necesităţile individuale şi comune ale societăţii sunt asigurate...

Analiza Datelor

1.1. Prezentarea datelor 1.1.1. Matricea observații x caracteristici Datele primare rezultate din eşantion sunt transformate în forme menite să...

Patrimoniul si Bilantul - Fundamente ale Logicii Contabile

Baza legală a organizării contabilităţii în România o constituie legea 82/1991, legea contabilităţii. Potrivit art.1 regiile autonome, societăţile...

Expertiza Contabilă

EXPERTIZA CONTABILĂ 1. Conceptul de expertiză contabilă Expertiza, în general, este: - activitatea de cercetare efectuată de un specialist,...

Impozitul pe Venit

Impozitul pe venit, se aplică următoarelor venituri: 1. în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor...

Cheltuieli Inregistrate in Avans

Cheltuielile inregistrate in avans reprezinta in bilantul conform OMF 3055/2009 elemente de active mai mici de un an ;ele reprezinta creantele...

Ai nevoie de altceva?