Extras din curs

NOUTĂŢI CONTABILE ŞI FICALE 2010

Prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene (care abrogă în totalitate prevederile Ordinului 1752/2005) s-au introdus o serie de modificări/noutăţi atât din punct de vedere contabil dar şi din punct de vedere fiscal şi din perspectiva auditorului, aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2010.

Prezentul material detaliază principalele noutăţi contabile şi fiscale precum: noutăţi în privinţa procedurilor contabile; noutăţi în privinţa controlului intern; noutăţi in ceea ce priveşte inventarierea companiilor; sistemul plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit aplicabil din 2010 de către toţi contribuabilii; regularizarea impozitului pe profit datorat pentru 2009; clarificări privind certificarea declaraţiei anuale de impozit pe profit de către un consultant fiscal; noile reguli de întocmire şi depunere a declaraţiei recapitulative, precum şi alte obligaţii de declarare aferente începutului de an; aspecte contabile de interes referitoare la inventarierea patrimoniului la sfârşitul anului 2009.

1. Noutăţi contabile

Reglementările contabile aprobate prin Ordinul nr. 3055/2009 aduc o serie de completări şi modificări în privinţa principiilor contabile generale, precum aplicarea principiului prevalenţei economicului asupra juridicului şi a principiului pragului de semnificaţie de catre toate entităţile, indiferent de mărimea acestora.

a. Noutăţi în privinţa procedurilor contabile

Printre modificările care vor afecta procedurile contabile ale companiilor se numără:

• disponibilităţile şi alte valori de trezorerie în valută, precum şi creanţele şi datoriile în valută se reevaluează la finele fiecarei luni, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză;

• reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează costul de achiziţie. În schimb, reducerile comerciale primite ulterior facturării se evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi de venituri sau cheltuieli, indiferent de perioada la care se referă;

• costul de achiziţie al valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu include costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei. În schimb, costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei sunt incluse in costul de achiziţie al valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, precum şi al valorilor mobiliare pe termen lung;

• erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente pot fi corectate pe seama contului de profit şi pierdere;

• imobilizarile corporale şi stocurile achiziţionate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare se înregistrează distinct în contabilitate, ca "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare", respectiv "Stocuri în curs de aprovizionare".

b. Noutăţi în privinţa controlului intern

Noile reglementări contabile includ prevederi referitoare la organizarea controlului intern de către companii, iar un element major al acestuia este reprezentat de controlul intern contabil şi financiar. În acest sens, companiile trebuie să aibă în vedere, între altele, elaborarea unui manual de politici contabile, elaborarea unei proceduri de aplicare a acestui manual, existenţa de controale prin care să se asigure respectarea manualului, efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile, identificarea şi tratarea corespunzătoare a anomaliilor, adaptarea programelor informatice la nevoile entităţii, conformitatea cu regulile contabile, asigurarea exactităţii şi exhaustivităţii înregistrărilor contabile. Evaluarea controlui intetn pleacă, între altele, şi de la asigurarea posibilităţii accesului la sistem pentru controlul extern.

c. Noutăţi in ceea ce priveşte inventarierea companiilor

La data de 4 noiembrie 2009 a intrat în vigoare Ordinul nr. 2861/2009 care aprobă Normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. Printre modificarile aduse, amintim:

• nu mai există o limită minimă privind numărul de membri;

• în cazul entităţilor care nu au niciun salariat care să poată efectua operaţiunea de inventariere, aceasta se efectuează de către administratori;

• contabilii care ţin evidenţa gestiunii inventariate pot participa la efectuarea operaţiunilor de inventariere, dar fără ca ei să facă parte din comisie, dacă este prevăzut astfel în procedurile interne ale entităţii;

• entităţile care au optat pentru un an financiar diferit de anul calendaristic trebuie să organizeze şi să efectueze inventarierea anuală astfel încât rezultatele acesteia să fie cuprinse în situaţiile financiare întocmite pentru anul financiar. În acest scop, ele trebuie să aibă în vedere informaţiile aferente ultimei zile a exerciţiului financiar astfel ales.

În general, modificările şi completările aduse de reglementările contabile aprobate prin Ordinul 3055/2009 au drept scop clarificarea unor tratamente contabile specifice. De asemenea, au fost preluate unele concepte prevazute de Cadrul General al IASB.

Modificările reglementărilor contabile, aşa cum au fost aprobate de Ordinul 3055/2009, sunt aplicabile pentru toate companiile, mai putin cele care sunt reglementate/supervizate de de Banca Naţională a României, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Cu siguranţă, anumite modificări sunt relevante şi vor avea un impact mai mare pentru societăţile care desfăşoară o activitate complexă, indiferent de domeniul în care îşi desfaşoară activitatea. Între acestea, amintim aplicarea principiului prevalenţei economicului asupra juridicului sau a principiului pragului de semnificaţie .

Principiul prevalenţei economicului aspura juridicului cere ca prezentarea valorilor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere să se facă ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora. Exemple de aplicare a acestui principiu ar fi: încadrarea operaţiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv consignaţie; recunoaşterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans. Aplicarea principiului pragului de semnificaţie are în vedere posibilitatea de a combina anumite elemente din bilanţ sau din contul de profit şi pierdere dacă aceste informaţii sunt nesemnificative pentru asigurarea imaginii fidele a situaţiilor financiare sau dacă o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, iar elementele astfel combinate sunt prezentate separat în notele explicative.