Sisteme Contabile Comparate

Imagine preview
(8/10 din 21 de voturi)

Acest curs prezinta Sisteme Contabile Comparate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 237 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

PARTEA I
DOCTRINE CONTABILE
CAPITOLUL 1
DRUMUL AFIRMARII CONTABILITATII… 6
1.1 Reconsiderari istorice 6
1.2 Aspecte ale contabilitatii românesti… 13
CAPITOLUL 2
ADAPTAREA SISTEMELOR CONTABILE
ÎN CONDITIILE GLOBALIZARII ECONOMIEI 23
2.1 Informatia contabila între subiectivitate si realitate 23
2.2 Normele internationale de contabilitate… 25
2.3 Analiza diferentelor nationale privind limbajul contabil. 26
2.4 Tendinte internationale privind dereglementarea contabilitatii firmelor 27
2.5 Armonizarea contabilitatii românesti cu Standardele Internationale … 30
CAPITOLUL 3
CONTABILITATEA BRITANICA… 32
3.1 Mediul care influenteaza contabilitatea britanica… 32
3.2. Relatiile contabilitatii cu fiscalitatea 40
CAPITOLUL 4
CONTABILITATEA AMERICANA 46
4.1 Scurt istoric al contabilitatii americane… 46
4.2 Diferentele între normele IASC si US GAAP 50
PARTEA II
ABORDARI CONTABILE
CONFORM STANDARDELOR INTERNATIONALE
CAPITOLUL 5
IMOBILIZARI SI STOCURI… 55
5.1 Terenuri si mijloace fixe… 55
5.2 Active necorporale… 63
5.3 Contabilitatea operatiunilor de leasing… 69
5.3.1 Reflectarea în contabilitatea locatarilor a operatiunilor
de leasing financiar 71
5.3.2 Operatiile de leasing reflectate la locator 77
5.4 Contabilitatea stocurilor… 80
5.5. Scenarii comparate privind contabilitatea imobilizarilor si stocurilor .. 84
5.5.1 Scenarii comparate privind contabilitatea imobilizarilor.. 84
5.5.2 Scenarii comparate privind contabilitatea stocurilor 87
CAPITOLUL 6
VENITURI SI SUBVENTII… 95
6.1 Contractele de constructie 95
6.2 Veniturile activitatilor ordinare… 100
6.3 Contabilitatea subventiilor guvernamentale… 111
CAPITOLUL 7
CONTABILIZAREA IMPOZITULUI PE PROFIT 115
CAPITOLUL 8
DIFERENTE DE CURS VALUTAR
SI COSTURILE ÎNDATORARII… 122
8.1 Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar… 122
8.2 Costurile îndatorarii… 126
CAPITOLUL 9
GRUPURI DE SOCIETATI… 128
9.1 Piata controlului corporatist si achizitiile de firme 128
9.2 Relatii în cadrul grupurilor si abandonul activitatii 133
9.3 Asociati si întreprinderi de tip joint-ventures… 149
9.4 Metode de consolidare 163
9.4.1 Forme de prezentare a consolidarii 167
9.5 Auditul international… 175
CAPITOLUL 10
INFORMATII CONTABILE DE FURNIZAT
ÎN ECONOMIILE HIPERINFLATIONISTE 177
10.1 Raportarea financiara în economiile hiperinflationiste…. 177
10.2 Conditiile aplicarii standardului IAS 29 181
10.3 Retratarea contului de profit si pierdere… 185
10.4 Contabilitatea de inflatie în diferite tari 186
CAPITOLUL 11
PREZENTAREA DATELOR
ÎN SITUATIILE FINANCIARE… 189
11.1 Cadrul de întocmire si prezentare a situatiilor financiare….. 189
11.2 Prezentarea situatiilor financiare 192
11.3 Situatia fluxurilor de numerar… 195
11.4 Rezultatul net al perioadei, erori fundamentale
si modificari ale politicilor contabile… 200
11.5 Evenimente ulterioare datei bilantului IAS 10 203
11.6 Provizioane, datorii si active contingente 206
11.7 Rezultatul pe actiune… 209
11.8 Deprecierea activelor… 211
11.9 Plasamente si instrumente financiare 212
PLANUL DE CONTURI O.M.F. 94/2001… 216
FUNCTIONAREA CONTABILA A CONTURILOR NOU INTRODUSE. 229

Extras din document

1.1. Reconsiderari istorice

În general, pentru a ilustra prestigiul social sau gradul de „stiintificitate” cu care opereaza o profesie sau o disciplina stiintifica, se începe cu istoria sa. De aceea, consideram ca o incursiune în istoria contabilitatii ne ajuta sa-i întelegem mai bine statutul actual, atât ca forma a cunoasterii stiintifice, cât si ca practica sociala.

Putem sa presupunem ca, odata ce omul a devenit o fiinta economica (homo oeconomicus), a aparut si nevoia de masurare si înregistrare a activitatii sale economice desfasurate la nivel individual sau comunitar. Nevoia unei contabilitati a fost prezentata atât la detinatorii de putere asupra unei colectivitati (parinti, preoti, regi etc.), cât si la cei care practicau schimburi comerciale, pentru a masura, a memoriza, a comunica si a autentifica diferite „fapte” economice sau, mai general, raporturi sociale. Modelele de masurare si înregistrare contabila au fost foarte variate, ca si suportul material pe care s-au realizat, si încep cu încrustarile în os sau piatra, cu însemnarile pe tablite de lut ars sau papirus, iar mai apoi cu tinerea registrelor contabile din hârtie si pâna la epoca contemporana, caracterizata prin dematerializarea înregistrarilor contabile, prin utilizarea prelucrarii electronice a informatiei. Nu întâmplator se spune ca „istoria contabilitatii se confunda cu cea a cifrelor” (Burlaud, 1991).

Înca de acum cinci mii de ani, vechii mesopotamieni au utilizat scrierea pentru a memoriza si a „oficializa” afaceri de tot felul: cumparari si vânzari de bunuri funciare si sclavi, contracte de asociere, închirieri de terenuri sau vite, împrumuturi cu dobânda, casatorii (sotia se obtinea ca urmare a platii catre familia ei a unei sume convenite).

Marile civilizatii antice (egipteana, greaca si romana) au dezvoltat anumite forme de contabilitate, dar nu a existat o continuitate între contabilitatea antica si contabilitatea medievala. Dupa decaderea Imperiului Roman, lumea medievala se caracteriza prin structuri economice domeniale, organizate în jurul castelelor si catedralelor, autarhice, care privilegiau autoconsumul. Perioada cruciadelor (secolele XI si XII) a adus un nou suflu în dezvoltarea economica a Bazinului Mediteranean, prin reactivarea relatiilor comerciale dintre Orient si Occident.

Aparitia economiei monetare (vânzarea pe credit comercial prin utilizarea cambiilor, plata datoriilor prin cecuri si bilete la ordin, dezvoltarea împrumutului bancar pentru finantarea afacerilor) si cresterea volumului si complexitatii afacerilor în Evul Mediu au dus la nasterea omului de afaceri, în sensul modern al acceptiunii. Italienii, sau mai exact orasele-state din nordul Italiei, au avut un rol major în dezvoltarea afacerilor bancare. Dupa opinia lui Amblard (2002), „cresterea considerabila a creditului care va acompania expansiunea comerciala datorata cruciadelor este, în mare parte, la originea dezvoltarii contabilitatii în Europa” pentru a cunoaste situatia fata de terti, negustorii-bancheri încep sa înregistreze operatiile de credit, practicând o contabilitate bazata pe conturi de persoane (conturi memoriale, fara legatura între ele, care indicau creantele sau datoriile fata de partenerii de afaceri).

Însa dezvoltarea afacerilor de tip capitalist a dus la un moment dat la separarea administratorului afacerii (gestionarul) de patron (proprietarul capitalului). În acest context, înregistrarea tranzactiilor unei afaceri devine o necesitate deoarece „tinerea unui registru da în acelasi timp gestionarului mijlocul de a se justifica, iar patronului, posibilitatea unui control permanent”

Contabilitatea de casa (sau de trezorerie) s-a mai numit si contabilitate „în stil financiar” fiind tinuta în special de printi, clerici sau asezaminte filantropice. Aceasta contabilitate era tinuta în partida simpla si înregistra numai impactul activitatii economice asupra trezoreriei (casei de bani). Astfel, registrele contabile memorizau încasarile si platile, iar diferenta dintre aceste fluxuri de casa reprezenta numerarul ramas în casierie. Acest tip de contabilitate servea atât la prezentarea situatiei financiare a institutiei (domeniul princiar, spitalului, bisericii etc.), cât si ca mijloc de control asupra competentei si onestitatii administratorilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sisteme Contabile Comparate.doc

Alte informatii

aurel vlaicu arad