Cuprins
- TEMA 1 INFORMATICA DE GESTIUNE SI INFORMATICA FINANCIARĂ. 5
- 1.1. INFORMATICA DE GESTIUNE ŞI INFORMATICA FINANCIARĂ 5
- 1.2. FACTORII CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA EI 5
- 1.3. OBIECTUL CURSULUI 5
- 1.4. CERINŢELE REALIZĂRII SISTEMULUI INFORMATIC 6
- TEMA 2 GENERALITĂŢI DESPRE SISTEME 6
- 2.1. CONCEPTUL DE SISTEM ŞI FORME DE REPREZENTARE 6
- 2.2. DESCRIEREA UNUI SISTEM 7
- 2.3. CARACTERISTICILE SPECIFICE SISTEMULUI 7
- TEMA 3 UNITATEA ECONOMICĂ PRIVITĂ CA SISTEM 8
- 3.1. DEFINIŢIA UNITĂŢII ECONOMICE 8
- 3.2. PRINCIPALELE FUNCŢII ALE UE 9
- 3.3. ORGANIZAREA STRUCTURALĂ A UNITĂŢII ECONOMICE 9
- 3.4. COMPONENTELE STRUCTURII FUNCŢIONALE SPECIFICE UE 10
- 3.5. TIPURI DE RELAŢII DINTRE COMPONENTELE SISTEMULUI 11
- TEMA 4 PRINCIPALELE SUBSISTEME DIN UNITATEA ECONOMICĂ 12
- 4.1. DESCOMPUNEREA UNITĂŢII ECONOMICE ÎN SUBSISTEME 12
- 4.2. LOCUL ŞI ROLUL SUBSISTEMUL INFORMAŢIONAL ÎN UNITATEA ECONOMICĂ 13
- 4.3. ROLUL ŞI FUNCŢIILE SUBSISTEMELOR 14
- 4.4. PROCESELE SPECIFICE INFORMAŢIILOR 15
- 4.5. SISTEMUL INFORMATIC 17
- 4.6. CIRCUITUL ŞI FLUXUL INFORMAŢIONAL 17
- TEMA 5 TEHNICI DE PROCESARE AUTOMATĂ A INFORMAŢIILOR 18
- 5.1. PRELUCRAREA BATCH 18
- 5.2. PROCESAREA ON – LINE 19
- 5.3. VARIANTE DE PRELUCRĂRI ON-LINE 20
- TEMA 6 PREZENTAREA TIPURILOR DE SISTEME INFORMATICE 21
- 6.1. SISTEME INFORMATICE STANDARD 21
- 6.2. SISTEME EXPERT 23
- 6.3. SISTEME INTERACTIVE DE ASISTARE A DECIZIEI 26
- TEMA 7 CONCEPTE FUNDAMENTALE DE REALIZARE A SI 29
- 7.1. METODĂ, METODOLOGIE 29
- 7.2. DIMENSIUNILE SPECIFICE METODEI 3M 29
- 7.3. CICLUL DE VIAŢĂ 30
- 7.4. NIVELUL DE ABSTRACTIZARE 31
- 7.5. NIVELUL DE DECIZIE 32
- 7.6. ABORDAREA PROCESELOR DE PROIECTARE 33
- 7.7. DESCRIEREA ELEMENTELOR FUNDAMENTALE ALE UNUI SI 35
- 7.8. RELAŢIA DINTRE NIVELELE DE ABSTRACTIZARE ŞI ELEMENTELE FUNDAMENTALE 35
- TEMA 8 MODELAREA GLOBALĂ 37
- 8.1. ABORDAREA ARHITECTURII SI 37
- 8.2. CARACTERISTICILE GENERALE 37
- 8.3. ALEGEREA SOLUŢIEI GLOBALE OPTIME – MODEL MATEMATIC 38
- 8.3.1. Etapa 1. Definirea Criteriilor 38
- 8.3.2. Etapa 2. Întocmirea Tabelului Cu Variante 40
- 8.3.3. Etapa 3. Normalizarea Şi Ponderea Variantelor 41
- 8.3.4. Etapa 4. Alegerea Variantei Optime 42
- 8.4. DEFINIREA OBIECTIVELOR SISTEMULUI 42
- 8.4.1. Obiectivele noului sistem 42
- 8.4.2. Obiectivele secundare ale informatizării 43
- TEMA 9 MODELAREA CONCEPTUALĂ 44
- 9.1. FUNCŢIILE MODELĂRII CONCEPTUALE 44
- 9.2. MODELAREA DEFINIŢIILOR ŞI DESCRIERILOR 44
- 9.2.1. Stabilirea ariei de informatizare 44
- 9.2.2. Descrierea intrărilor 45
- 9.2.2.1 Tipologia documentelor de intrare 47
- 9.2.2.2 Intrări tip ON-LINE 48
- 9.2.3. Ieşirile sistemului 48
- 9.2.4. Sistemul de codificare 49
- 9.2.4.1 Rolul sistemului de codificare 49
- 9.2.4.2 Exemple de coduri 50
- 9.3. MODELAREA CONCEPTUALĂ A COMUNICAŢIILOR 52
- 9.3.1. Funcţiile Modelului CC 52
- 9.3.2. Actorii şi fluxurile informaţionale 52
- 9.3.3. Diagrama de flux 53
- 9.3.4. Matricea de flux 55
- 9.4. MODELAREA CONCEPTUALĂ A PRELUCRĂRILOR 55
- 9.4.1. Funcţiile modelării CP 55
- 9.4.2. Formalismul de modelare a prelucrărilor 56
- 9.4.3. Construcţia modelului conceptual al prelucrărilor 59
- 9.5. MODELAREA CONCEPTUALĂ A DATELOR 59
- 9.5.1. Funcţiile modelării conceptuale a datelor 59
- 9.5.2. Formalismul de descriere a datelor. 61
- TEMA 10 MODELAREA ORGANIZAŢIONALĂ 63
- 10.1. ROLUL MODELĂRII ORGANIZAŢIONALE 63
- 10.2. MODELAREA ORGANIZAŢIONALĂ A PRELUCRĂRILOR 64
- 10.3. MODELAREA ORGANIZAŢIONALĂ A COMUNICAŢIILOR 65
- 10.4. MODELAREA ORGANIZAŢIONALĂ A DATELOR 66
- 10.5. DESCRIERI ŞI DEFINIŢII ORGANIZAŢIONALE 67
- TEMA 11 MODELAREA LOGICĂ 67
- 11.1. ROLUL MODELĂRII LOGICE 67
- 11.2. DEFINIŢII ŞI DESCRIERI LA NIVEL LOGIC 68
- 11.3. MODELUL LOGIC AL COMUNICAŢIILOR 71
- 11.4. MODELUL LOGIC AL DATELOR 73
- 11.5. MODELUL LOGIC AL PRELUCRĂRILOR 76
- TEMA 12 MODELAREA FIZICĂ - EXEMPLE 82
- 12.1. MODELAREA FIZICĂ A DEFINIŢIILOR ŞI DESCRIERILOR 82
- 12.1.1. Utilizatorii SI 82
- 12.1.2. Protecţia bazelor de date distribuite 84
- 12.2. MODELAREA FIZICĂ A DATELOR 84
- 12.3. DESCRIEREA GENERALA A SGBDR FOXPRO 86
- 12.4. FORMULAREA ŞI MODELAREA PROBLEMEI 89
- 12.4.1. Elemente specifice Modelării Conceptuale 89
- 12.4.2. Procese specifice BD 92
- 12.4.3. Operaţii specifice BD 92
- 12.5. MODELAREA FIZICĂ A PRELUCRĂRILOR 94
- 12.5.1. Crearea structurii bazelor de date 94
- 12.5.2. Realizarea programelor de actualizare 96
- 12.5.3. Descrierea generatorului de ecrane 97
- 12.5.4. Proiectarea rapoartelor – principii generale 99
- 12.5.5. Descrierea generatorului de rapoarte şi aplicaţii 101
- 12.5.6. Realizarea programelor de calcul propriu-zise 105
- 12.5.7. Elemente specifice descrierii interfeţei cu utilizatorul 106
- 12.5.8. Integrarea componentelor realizate într-un SI 108
- TEMA 13 INTREBARI RECAPITULATIVE 113
- TEMA 14 ÎNTREBĂRI GRILĂ 114
- TEMA 15 ANEXE 127
- 15.1. ANEXA 1 – MATRICEA METODEI 3 127
- 15.2. ANEXA 2 LISTA FIGURILOR 128
- 15.3. ANEXA 3 LISTA TABELELOR 129
- 15.4. ANEXA 4 PRESCURTĂRI UTILIZATE 130
- 15.5. ANEXA 5 BIBLIOGRAFIE 132
Extras din curs
Tema 1 INFORMATICA DE GESTIUNE SI INFORMATICA FINANCIARĂ.
Unităţi de învăţare
Timp alocat temei : 2 ore
Noţiunea de informatică de gestiune şi informatica financiară
Factorii care au contribuit la apariţa ei
Cerinţele realizării unui sistem informatic de gestiune
Obiectivul cursului
1.1. Informatica de gestiune şi informatica financiară
Informatica de gestiune (IG) este un domeniu complex, dinamic şi deschis, dezvoltat ca urmare a exploziei realizărilor în domeniul tehnologiei informaţiei (TI), care oferă posibilitatea prelucrării automate a datelor la nivel local, naţional şi internaţional, asigurând împreună cu alte sisteme (statistic, financiar, contabil, juridic), gestiunea eficientă a patrimoniului şi a operaţiunilor economico - financiare (EF) de toate tipurile şi la toate nivelurile.
Informatica financiar – bancară este o parte din informatica de gestiune, cu rolul de automatizare a gestiunii patrimoniului şi operaţiunilor derulate de organismele financiar – bancare (FB).
1.2. Factorii care au contribuit la apariţia ei
Principalele facilităţi oferite de realizările în domeniul IT care au contribuit la apariţia şi dezvoltarea Sistemelor Informatice de Gestiune sunt :
a) interconectarea la nivel local, naţional, regional şi internaţional;
b) apariţia unor sisteme de operare (SO) puternice, flexibile şi prietenoase ;
c) creşterea capabilităţii de prelucrare a datelor structurate în baza de date ,etc. ;
d) reducerea timpului de comunicaţie ;
e) creşterea capacităţii de memorare şi prelucrare ;
f) introducerea facilităţilor multimedia ;
g) implementarea unor sisteme de confidenţialitate şi acces diferenţiat la datele stocate în sistemul informatic (SI);
1.3. Obiectul cursului
Cursul tratează problematica realizării unor sisteme informatice de gestiune (SIG), privit ca un sistem complex în care vor fi abordate următoarele etape:.
a) organizarea şi arhitectura sistemului informatic (SI);
b) metode şi concepte fundamentale asociate;
c) utilizarea metodelor moderne de proiectare;
d) probleme privind implementarea sistemului informatic ;
Sunt descrise integral fazele proiectării sistemului informatic şi anume:
• infrastructura metodei;
• modelarea la nivel global, conceptual, organizaţional , logic şi fizic;
• exemple din domeniul gestiunii, prin care sunt ilustrate metodele de prelucrare şi introducere a acestora în infrastructura unui sistem informatic.
La finalul cursului se doreşte ca fiecare participant să poată fi capabil, ca pentru o firmă concretă din domeniul economic să poată să elaboreze un proiect în faza logică de informatizare a unei activităţi de gestiune a acesteia care va consta în:
• stabilirea obiectivului sistemului informatic;
• structura de date necesară atingerii obiectivului;
• documentele de intrare / ieşire specifice sistemului;
• lista procedurilor / prelucrărilor la care sunt supuse informaţiile;
• structurarea lor în funcţie de perioada de utilizare;
• criterii de alegere a arhitecturii sistemului în concordanţă cu cerinţele reale ale sistemului financiar – bancar (SFB).
1.4. Cerinţele realizării sistemului informatic
Pentru înţelegerea modului de concepere şi realizare a sistemului informatic este necesară :o bună cunoaştere a legislaţiei domeniului de informatizat, a normelor interne specifice domeniului ce se doreşte analizat şi proiectat, structura organizatorică a organismului, şi documentele specifice acestora, dar şi a facilităţilor, tehnicilor oferite şi restricţiile specifice impuse de partea informatică - Hardware şi Software (HS).
Tema 2 GENERALITĂŢI DESPRE SISTEME
Unităţi de învăţare
Timp alocat temei : 2 ore
Conceptul de sistem şi forme de reprezentare
Descrierea unui sistem
Caracteristicile specifice sistemului
2.1. Conceptul de sistem şi forme de reprezentare
Sistemul este ansamblu de componente organic legate între ele prin mecanisme de comunicaţie, care au drept scop transformarea intrărilor în ieşiri. În condiţiile în care sistemul dispune de componente capabile să regleze procesele interne în funcţie de ieşiri, spunem că sistemul este un sistem cibernetic.
Din punct de vedere simbolic sau abstract sistemul este reprezentat astfel:
a) intrări ieşiri
PROCESARE
SPECIFICĂ
Fig. 2.1Reprezentarea grafică a unui Sistem
b) intrări ieşiri
PROCESARE
SPECIFICĂ
REGULATOR
Fig. 2.2Reprezentarea grafică a unui Sistem cibernetic
2.2. Descrierea unui sistem
Descrierea corectă şi completă a unui sistem presupune:
a) prezentarea şi descrierea intrărilor care pot fi de natură:
• materială;
• energetică;
• umană;
• informaţională;
• bănească.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sisteme Informatice de Asistare a Deciziilor.DOC