Standardele internaționale de reglementare contabile

Situatiile financiare cu scop general trebuie sa ofere o imagine fidela a rezultatelor si pozitiei financiare a unei societati la sfârsitul exercitiului financiar, oferind informatii utile unei categorii largi de utilizatori. În functie de natura si dimensiunea evenimentelor ce au loc între data bilantului si data la care sunt semnate situatiile financiare, aceste tranzactii pot fi, de asemenea, incluse în situatiile financiare sau prezentate în notele la situatiile financiare. Utilizatorii vor fi interesati sa aiba acces la aceste informatii deoarece deciziile pe care le iau cu privire la societatea respectiva sunt afectate de acestea.

Valorile ce trebuie incluse sau prezentate în situatiile financiare cu scop general se stabilesc utilizându-se rationamente profesionale. Aceste decizii vor fi fundamentate pe anumiti factori ca de exemplu, cât de semnificative sunt informatiile si daca acestea trebuie prezentate separat fie în bilant, fie în contul de profit si pierderi, fie în notele la situatiile financiare, precum si cât de interesati sunt utilizatorii situatiilor financiare sa aiba acces la aceste informatii, chiar daca acestea pot sa nu se refere la tranzactii de valoare.

Este important sa se înteleaga:

a) principiile si considerentele ce stau la baza politicilor contabile;

b) distinctia curent / imobilizat (pe termen lung) si cum se aplica aceasta distinctie la întocmirea bilantului;

c) principalele prevederi ale IAS 1 în ceea ce priveste întocmirea bilantului si a contului de profit si pierdere;

d) ce informatii trebuie prezentate în bilant si în contul de profit si pierdere si / sau în notele la situatiile financiare.

Principii contabile

IAS 1 cere prezentarea tuturor politicilor contabile semnificative care sunt utilizate la întocmirea situatiilor financiare. De asemenea, indica unele principii care stau la baza tuturor aspectelor privind politica contabila:

- Principiul continuitatii activitatii  situatiile financiare trebuie întocmite pornind de la presupunerea ca entitatea îsi va continua activitatea în viitor (mai putin daca acest lucru este în mod clar neadecvat, si în aceasta situatie trebuie prezentate motivele pentru care entitatea nu poate sa-si continue activitatea pe baza principiului continuitatii activitatii).

- Principiul consecventei  modul de prezentare si clasificare a diferitelor elemente din situatiile financiare trebuie mentinut de la o perioada la alta.

- Contabilitatea de angajamente  tranzactiile si evenimentele trebuie recunoscute atunci când acestea se produc (si nu atunci când se primeste sau se plateste numerarul) si raportate în perioadele aferente.

- Pragul de semnificatie  un element este semnificativ si trebuie prezentat daca poate influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatilor financiare.

- Cumularea / compensarea  fiecare element semnificativ trebuie prezentat în mod separat în situatiile financiare: elementele semnificative nu trebuie cumulate sau compensate.

Acestea sunt discutate în continuare în paragrafele 23-37 din IAS 1 si sunt în conformitate cu acele principii stabilite în sectiunea 5 din volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS.

Mai mult, acolo unde nu exista cerinte specifice ale IAS privind politica contabila ce trebuie aplicata unui anumit element, conducerea trebuie sa selecteze politicile contabile care sa asigure faptul ca situatiile financiare ofera informatii care sunt:

- relevante pentru nevoile decizionale ale utilizatorilor; si

- credibile, în sensul ca:

reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a- întreprinderii;

reflecta substanta economica a evenimentelor si- tranzactiilor si nu doar forma lor juridica;

sunt neutre (adica- nepartinitoare);

sunt prudente (adica estimarea valorilor incerte se- face cu precautie, astfel încât activele sau veniturile nu sunt supraevaluate, iar datoriile sau cheltuielile nu sunt subevaluate); si

sunt complete- sub toate aspectele semnificative.

Enunturile de mai sus sunt de asemenea în conformitate cu principiile enuntate în sectiunea 5 din volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS.

Bilant  distinctia curent /imobilizat (termen lung)

În conformitate cu IAS 1, întreprinderile trebuie sa determine, pe baza naturii operatiunilor pe care le desfasoara, daca sa prezinte sau nu în bilant activele curente, activele imobilizate, datoriile curente si cele pe termen lung, clasificate separat. Cu toate acestea, volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere ca acestea sa fie clasificate si raportate separat în bilant.

Trebuie notat faptul ca, daca exista active sau datorii ce combina sume asteptate a fi recuperate sau achitate atât înainte cât si dupa 12 luni de la data bilantului, valorile ce se asteapta a fi recuperate sau achitate dupa mai mult de 12 luni trebuie prezentate.

Active curente

În conformitate cu IAS 1 un activ este clasificat ca activ curent atunci când:

- se asteapta a fi realizat, sau este detinut pentru consum sau vânzare, pe parcursul ciclului de exploatare normal al întreprinderii; sau

- este detinut, în principal, în scopul comercializarii sau pe termen scurt si se asteapta a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilantului; sau

- reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.

Ciclul de exploatare al unei întreprinderi reprezinta perioada de timp dintre momentul achizitiei materiilor prime utilizate într-un proces de productie si momentul finalizarii acestui proces în numerar.

În practica, toate stocurile, platile în avans pentru stocuri si creantele comerciale sunt, în mod normal, incluse în categoria activelor curente, chiar daca nu se preconizeaza a fi realizate în termen de 12 luni de la data bilantului. Daca exista creante si stocuri ce nu se asteapta a fi realizate în termen de 12 luni de la data bilantului, valoarea acestora trebuie prezentata separat. Aceasta este relevant, de exemplu, în cazul stocurilor de vinuri si bauturi spirtoase, pentru care procesul de maturare este de lunga durata.

Asa cum s-a mentionat mai sus, numerarul sau echivalentele de numerar a caror utilizare nu este restrictionata trebuie tratate ca active curente. Numerarul si echivalentele de numerar a caror utilizare este restrictionata trebuie tratate ca active imobilizate.

Datorii curente

În conformitate cu IAS 1 o datorie este clasificata ca fiind curenta atunci când:

- se asteapta sa fie decontata în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau

- este exigibila în termen de 12 luni de la data bilantului.