Standardul internațional de contabilitate 36

Standardul International de Contabilitate nr. 36 (IAS 36)  Deprecierea activelor

A. Obiectiv

Obiectivul acestui Standard este de a prescrie procedurile pe care o întreprindere le aplica pentru a se asigura ca activele ei nu sunt înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor recuperabila.

Un activ este înregistrat la o valoare mai mare decât valoarea recuperabila daca valoarea sa contabila depaseste valoarea recuperabila din folosirea sau vânzarea activului. Daca exista o astfel de situatie, activul este descris ca depreciat si Standardul impune întreprinderii sa recunoasca o pierdere din depreciere.

Standardul specifica, de asemenea, când o întreprindere trebuie sa reia o pierdere din depreciere si recomanda prezentarea anumitor informatii referitoare la activele depreciate.

B. Aria de aplicabilitate

Acest Standard trebuie aplicat în contabilitatea deprecierii tuturor activelor, altele decât:

- stocuri (a se vedea IAS 2, Stocuri);

- active ce rezulta din contractele de constructii (a se vedea IAS 11, Contracte de constructii);

- creante privind impozitul amânat (a se vedea IAS 12, Impozitul pe profit);

- active rezultate din beneficii ale angajatilor (a se vedea IAS 19, Beneficiile angajatilor);

- active financiare ce sunt incluse în aria de aplicabilitate a IAS 39, Instrumente financiare: recunoastere si evaluare;

- investitii imobiliare evaluate la valoarea justa (a se vedea IAS 40, Investitii imobiliare);

- active biologice aferente activitatii agricole care sunt evaluate la valoarea justa minus costurile estimate la punctul de vânzare ( a se vedea IAS 41, Agricultura).

Costuri de achizitie amânate si active intangibile care rezulta din drepturile contractuale ale asiguratorului conform contractelor de asigurare ce sunt cuprinse în aria de aplicabilitate a IFRS 4, Contracte de asigurare; si

Active ne-curente (sau grupuri destinate cedarii) clasificate ca fiind detinute pentru vânzare, în concordanta cu IFRS 5, Active ne-curente detinute pentru vânzare si operatiuni discontinue.

Cu alte cuvinte, acest standard se aplica activelor ce sunt înregistrate la valoarea reevaluata (valoare justa) pe baza altor Standarde Internationale de Contabilitate, cum este cazul tratamentului contabil alternativ permis, descris în IAS 16, Imobilizari corporale.

Oricum, a identifica daca un activ reevaluat poate fi depreciat depinde de baza folosita în determinarea valorii juste a acestuia:

- daca valoarea justa a activului este valoarea de piata, singura diferenta între valoarea justa a activului si pretul net de vânzare este data de costurile suplimentare directe necesare pentru cedarea activului;

- în cazul în care costurile de cedare sunt neglijabile, valoarea recuperabila a activului reevaluat este în mod necesar apropiata sau mai mare decât valoarea lui reevaluata (valoare justa). În acest caz, dupa ce au fost aplicate cerintele de reevaluare, este putin probabil ca activul reevaluat sa fie depreciat si valoarea recuperabila nu trebuie estimata; si

- în cazul în care costurile de cedare sunt semnificative, pretul net de vânzare al activului reevaluat este în mod necesar mai mic decât valoarea lui justa. Prin urmare, activul reevaluat va fi depreciat daca valoarea lui de utilizare este mai mica decât valoarea reevaluata (valoarea justa). În acest caz, dupa ce au fost aplicate cerintele de reevaluare, o întreprindere aplica acest Standard pentru a determina daca activul poate fi depreciat; si

- daca valoarea justa a activului este determinata pe o alta baza decât valoarea de piata, valoarea reevaluata a activului (valoarea justa) poate fi mai mare sau mai mica decât valoarea sa recuperabila. De aceea, dupa ce cerintele de reevaluare au fost aplicate, o întreprindere aplica acest Standard pentru a determina daca activul poate fi depreciat.

Exemplu de active carora li se aplica de regula IAS 36:

- terenuri, cladiri, masini si echipamente, investment properties tinute la cost, precum si altor active înregistrate pe modelul valorii de piata conform IAS 16 si IAS 38;

- active intangibile si fond comercial;

- investitii în filiale, asociati sau joint ventures.

C. Definitii

Urmatorii termeni sunt folositi în acest Standard, având sensurile specificate:

1. Piata activa: este o piata în care exista urmatoarele conditii:

- bunurile tranzactionate pe piata respectiva sunt omogene;

- în orice moment, în conditii normale, se pot gasi cumparatori si vânzatori; si

- preturile sunt disponibile pentru public.