Standardul Internațional de Contabilitate nr 12 (IAS 12) - impozitul pe profit

Standardul International de Contabilitate nr. 12 (IAS 12) – Impozitul pe profit

A. Obiectiv

Prevede regimul contabil al impozitului pe profit. Stabileste principii si ofera recomandari pentru înregistrarea în contabilitate a consecintelor fiscale prezente si viitoare legate de:

- Recuperarea/decontarea viitoare a valorii contabile a activelor/pasivelor din bilantul contabil al unei entitati;

- Tranzactiile aferente perioadei curente recunoscute în contul de profit si pierderi sau direct în capitalurile proprii.

B. Aria de aplicabilitate

În conformitate cu prevederile acestui standard, o întreprindere trebuie sa recunoasca o datorie cu impozitul amânat, cu anumite exceptii prevazute de standard, în conditiile în care este posibil ca recuperarea sau decontarea valorii contabile a unui activ sau a unei datorii sa determine efectuarea unor plati viitoare mai mari sau mici privind impozitul pe profit curent, decât ar fi valoarea acestora daca o asemenea recuperare sau decontare nu ar avea consecinte fiscale.

Impozitul pe profit luat în calcul la determinarea si înregistrarea în contabilitate a profitului net/pierderii nete dintr-un exercitiu financiar trebuie sa cuprinda atât impozitul curent, cât si impozitul amânat.

C. Elemente cheie - Definitii

Cheltuiala cu impozitul pe profit (Venitul din impozitul pe profit) reprezinta valoarea globala inclusa în determinarea profitului net sau a pierderii nete pe perioada exercitiului în ceea ce priveste impozitul curent si pe cel amânat.

Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit platibil/recuperabil în raport cu profitul impozabil/pierderea fiscala pe o perioada.

- Datoriile si creantele fiscale curente trebuie luate în calcul la stabilirea impozitului pe profit si trebuie sa fie recunoscute pentru perioadele de impozitare curente si anterioare, aplicând cota de impozit aplicabila perioadei respective (IAS 12.12).

- Beneficiul unei pierderi fiscale care poate fi folosita pentru a diminua impozitul curent al unei perioade trecute trebuie recunoscut ca si activ (IAS 12.13). Impozitul pe profit curent, indiferent daca este o creanta sau o datorie, trebuie calculat la valoarea recuperabila/de plata de la/catre autoritatile fiscale, folosind rata stabilita prin legile fiscale în vigoare la data bilantului (IAS 12.46).

Impozitul amânat

Datoriile privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit platibile în perioadele contabile viitore, în ceea ce priveste diferentele temporare impozabile.

Creantele privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, recuperabile în perioadele contabile viitoare, în ceea ce priveste:

- Diferentele temporare deductibile

- Reportarea pierderilor fiscale nefolosite

- Reportarea creditelor fiscale nefolosite

Diferenta temporara este diferenta între valoarea economica (contabila) a unei creante sau datorii din bilant si baza lui fiscala. Diferentele temporare pot fi:

- Diferente temporare impozabile: vor genera sume impozabile în determinarea profitului impozabil al exercitiilor viitoare atunci când valoarea contabila a creantei/ datoriei va fi încasata/decontata. În bilant acestea vor fi înregistrate ca datorie cu impozitul pe profit amânat.

- Diferente temporare deductibile: vor genera sume deductibile în determinarea profitului impozabil al exercitiilor viitoare atunci când valoarea contabila a creantei/datoriei va fi încasata/decontata. În bilant acestea vor fi înregistrate ca si creanta cu impozitul pe profit amânat.

Baza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuita acelui activ sau a acelei datorii în scopuri fiscale.

Impozitul amânat (creanta sau datorie) apare atunci când:

- Exista diferente între valoarea contabila si baza fiscala a unei creante sau datorii

- Aceste diferente sunt reversibile (temporare)

- Creantele sau datoriile respective fac obiectul impozitarii

Diferentele între baza fiscala si valoarea contabila pot fi:

- Permanente, situatie în care diferentele respective nu fac obiectul impozitului amânat, cheltuieli nedeductibile fiscal (ex.: cheltuieli protocol, penalitati de neplata a impozitelor la buget) sau venituri neimpozabile (ex.: constituirea rezervei legale)

- Temporare – care vor genera sume impozabile sau deductibile atunci când valoarea contabila a activului sau datoriei este recuperata, respectiv stinsa.

De asemenea impozitul amânat poate sa apara atunci când: