Teoria și practica situațiilor financiare

1.1 Informaţia contabilă în condiţiile globalizării economice

Globalizarea desemnează astfel o intensificare a relaţiilor economice, politice, sociale şi culturale peste graniţele naţionale.

Importanţa elaborării raportărilor financiare în epoca globalizării este egală atât pentru cei care le întocmesc, cât şi pentru utilizatorii informaţiilor financiare. Contabilitatea produce situaţii financiare care au impact asupra societăţii şi care modifică comportamentul indivizilor, generând mutaţii sau schimbări sociale. Informaţia contabilă reprezintă, fără îndoială, în condiţiile globalizării economice ce caracterizează economia mondială, una din principalele surse informaţionale ale oricărui proces decizional. De la raportări privind producţia obţinută şi până la întocmirea situaţiilor financiare anuale, motivaţia este aceeaşi: sprijinirea diverselor categorii de utilizatori, din diverse ţări ale lumii, în fundamentarea deciziilor optime.

Trecerea timpului a creionat un drum accentuat către o informaţie din ce în ce mai puternică. Dar cum perfecţiunea este doar un deziderat greu de atins, nici informaţia contabilă nu putea face excepţie. Rămân în continuare o serie de obstacole în obţinerea unei informaţii apropiate de perfecţiune. Dintre aceştia putem aminti:

- conflictul existent uneori între calităţile solicitate informaţiei contabile de către diversele categorii de utilizatori din întreaga lume;

- dificultăţi în selectarea informaţiilor considerate semnificative şi relevante de către diversele categorii de utilizatori la nivel internaţional;

- dificultăţi în evaluarea „beneficiului” ce va fi generat de informaţia în cauză;

- noutăţile frecvente ce apar în lumea raportărilor financiare (mai ales în ultimii 20 de ani) care au efecte negative asupra comparabilităţii informaţiilor prezentate la nivel internaţional.

Dincolo de aceste obstacole enunţate mai puţin favorabile ei, informaţia contabilă rămâne totuşi rezultatul unui sistem de principii şi reguli relativ omogene, asigurând un grad ridicat de credibilitate în raport cu celelalte surse informaţionale.

Dezvoltarea contabilităţii este indisolubil legată de aceea a societăţii.

În condiţiile actuale ale globalizării economiei mondiale contabilitatea se află sub tirul încrucişat al utilizatorilor informaţiei furnizate de ea. Fie că ne place sau nu, această presiune a cerinţelor tot mai variate venite din partea grupului de utilizatori, determină căutarea de soluţii general acceptate (standarde sau norme contabile internaţionale), acceptarea nefiind însă similară impunerii.

La nivel internaţional se impune în continuare un proces de normalizare contabilă pentru determinarea unui cadru de referinţă având drept scopuri fundamentale următoarele trei aspecte:

- obţinerea, în special de către puterea publică, a unei informări omogene, referitoare la întreprinderi;

- valorificarea informaţiilor contabile de către utilizatorii externi surselor de provenienţă a informaţiilor, în special în ceea ce priveşte comparabilitatea acestora în timp şi spaţiu;

- contribuţia la o alocare mai bună a resurselor financiare disponibile, la nivelul fiecărei ţări componente a „reţelei globale”.

Numită adesea “limbaj al afacerilor”, contabilitatea parcurge un, inevitabil proces de armonizare ce are drept scop armonizarea normelor şi practicilor contabile naţionale în vederea asigurării comparabilităţii situaţiilor financiar-contabile. Sunt economisite astfel, resurse financiare şi timp necesare unei companii transnaţionale pentru redactarea unor situaţii financiar-contabile consolidate.

În condiţiile actuale ale globalizării economice şi mai ales financiare, diferenţele dintre sistemele contabile naţionale generează probleme în special în activitatea întreprinderilor multinaţionale, legate de două domenii principale: managementul intern al firmei şi asigurarea finanţării externe.

1.2 Cauzele diferenţelor în raportarea financiară la nivel internaţional

Sistemele contabile naţionale prezintă diferenţieri importante de la o ţară la alta şi acest lucru nu se întâmplă datorită dorinţei de personalizare naţională în acest domeniu, ci datorită unei serii de factori de influenţă care se manifestă diferit de la ţară la ţară (factori economici, politici, culturali, sociali etc.) şi care fac ca necesităţile de informare a diverselor categorii de utilizatori din aceste ţări să fie diferite.

Fiecare ţară are propriul set de reglementări contabile care guvernează raportările financiare ale întreprinderilor ce operează pe teritoriul său. Acest lucru conduce la o remarcabilă diversitate în ceea ce priveşte întocmirea situaţiilor financiare de către firmele din diverse ţări. Această diversitate se regăseşte în general în toate aspectele raportării financiare, inclusiv în structura şi tipul situaţiilor financiare, numărul elementelor prezentate în situaţiile financiare sau metodele utilizate pentru evaluarea elementelor cuprinse în raportările financiare.

Sistemul contabil al unei ţări este produsul unui proces complex pe parcursul căruia regulile şi practicile contabile se dezvoltă, ca rezultat al interacţiunii dintre cei care elaborează situaţiile financiare şi utilizatorii acestora.

Fiecare sistem financiar de raportare al unei ţări a fost modelat de mediul în care acţionează, economia şi societatea în care funcţionează.

1.3 Factorii publici care influenţează raportarea financiară la nivel internaţional

Nobes şi Parker în lucrarea lor “Contabilitate internaţională comparată” consideră că factorii care influenţează raportarea financiară în diferitele ţări ale lumii sunt:

- sistemul legal,

- sistemul fiscal,

- modul de asigurare a finanţării întreprinderilor,

- cultura,

- profesia contabilă,

- inflaţia şi evenimentele accidentale, întâmplătoare.

În opinia noastră factorii de influenţă ai sistemelor de raportare contabilă pot fi grupaţi pe trei categorii principale:

- organele instituţionale ale statului, care influenţează modul de raportare financiară prin intermediul sistemului politic, legal şi fiscal aplicat în diversele ţări ale lumii;

- sistemul financiar, prin intermediul căruia întreprinderile îşi asigură desfăşurarea activităţii şi îşi finanţează dezvoltarea acesteia;

- profesia contabilă, dat fiind că de cele mai multe ori definitivarea legislaţiei în domeniu are la bază consilierea profesioniştilor contabili.

Cea mai notabilă influenţă asupra sistemului de contabilitate al diferitelor ţări îl au, după opinia noastră, factorii publici (organele instituţionale ale statului), incluzând aici sistemul politic, sistemul legislativ şi sistemul fiscal. Intensitatea influenţei acestor factori se manifestă diferit în diversele ţări ale globului: mai puternic în ţări precum Franţa, Germania sau Italia şi mai puţin în Marea Britanie sau Olanda.