Conținutul tematic al cursului de criminalistică

LECTIA I

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1 . Obiectivele lectiei:

• Evidentierea premiselor constituirii Criminalisticii ca stiintă judiciară cu caracter autonom,

unitar si pluridisciplinar.

• Prezentarea judecătorului de instructie Hans Gross, fondatorul Criminalisticii.

• Definitii ale Criminalisticii, de la stiinta stărilor de fapt (Hans Gross) la arta si tehnica

investigatiilor penale (Jean Nepote).

• Sistemul Criminalisticii în patru părti principale. Necesitatea studierii Fundamentelor

Criminalisticii.

• Explicarea caracterului pluridisciplinar al Criminalisticii prin legătura cu alte stiinte.

• Punerea în relief a metodelor de cercetare si ale principiilor fundamentale ale Criminalisticii.

• Trecerea în revistă a pricipalelor momente din istoria Criminalisticii.

6

2. Concepte cheie

• Caracterele Criminalisticii: concepte care definesc rolul si importanta Criminalisticii ca

stiintă cu un obiect propriu de cercetare, cu mijloace, metode stiintifice, reguli tehnice, tactice

si metodologice puse în slujba Adevărului.

• Fundamentele Criminalisticii: elementele pe care se sprijină Criminalistica intr-un sistem

autonom si unitar.

• Metode proprii de cercetare: mijloace, metode, reguli care definesc specificitatea unei

stiinte.

• Identitate: „stare a unui obiect, desemnat prin două nume diferite, de a fi ceea ce este în

acelasi moment al timpului si în acelasi locdin spatiu” (Dictionar enciclopedic, 1999)

• Operativitate în Criminalistică: principiu potrivit căruia activitătile tehnico-tactice si

metodologice trebuie desfăsurate în timp optim, cu maximă eficientă, întrucât trecerea

timpului îngreunează investigatia criminalistică de identificare si prindere a făptuitorului.

• Modificări materiale în mediul înconjurător: urme lăsate de un infractor în scena

infractiunii independent de vointa sa.

Exercitii rezolvate

1. Fondatorul Criminalisticii, Hanns Gross, a definit noua stiintă:

a. „un ansamblu de procedee aplicabile în cercetarea si studiul crimei pentru a se ajunge la

dovedirea ei”;

b. „stiinta stărilor de fapt în procesul penal”;

c. „arta si tehnica investigatiilor penale”.

2. Care sunt caracterele Criminalisticii?

3. Care dintre principiile enumerate mai jos nu constituie principii fundamentale ale

Criminalisticii?

a. Principiul prezumtiei de nevinovătie;

b. Principiul delimitării obiectelor identificării criminalistice în obiecte scop al identificării si

obiecte mijloc de identificare;

c. Principiul aflării adevărului;

d. Principiul dinamicitătii si interdependentei cauzale.

4. Care metode, din cele enumerate mai jos, sunt proprii Criminalisticii:

a. Examinări comparative;

b. Experimente;

c. Elaborarea versiunilor;

d. Examinarea si interpretarea urmelor.

Răspunsuri: 1.b; 2. judiciar, autonom, unitar, pluridisciplinar; 3.b si d; 4. a, b, c si d.

7

Bibiliografie selectivă:

1. Lazăr Cârjan, Compendiu de Criminalistică, Editia a III-a, revizuită adăugită si actualizată, Editura

Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2005.

2. Lazar Cârjan, Tratat de Criminalistică, Editura Pinguin Book, Bucuresti, 2005.

3. Paul Stefănescu, În slujba vietii si adevărului. Din istoria medicinei legale si a criminalisticii, vol.

I, Editura Teora, 1998.

4. Emilian Stancu, Tratat de Criminalistică, Editia a III-a revăzută si adăugită, Universul juridic,

Bucuresti, 2004.

LECTIA a II-a

SCURT ISTORIC AL CRIMINALISTICII

1. Obiectivele lectiei:

• Prezentarea principalelor momente ale aparitiei, formării si dezvoltării Criminalisticii pe

Mapamond.

• Evidentierea deschizătorilor de drumuri în Criminalistică: Alphonse Bertillon, Sir Arthur

Conan Doyle, Hans Gross, Fratii Minovici, R.A. Reiss, Edmond Locard.

• Principalele repere ale Dactiloscopiei pe drumul sinuos al impunerii în fata Identificării

Antropometrice: William Hershell, Sir Francis Galton, Henry Faulds, Juan Vucetici, Edward

Henry.

• Aparitia si dezvoltarea Criminalisticii în România.

• Fratii Mina, Stefan si Nicolae Minovici, fondatori ai Criminalisticii românesti.

• Corifeii Scolii românesti de Criminalistică: Valentin Sava, Andrei Ionescu, Ioan Bianu,

Constantin Turai, Camil Suciu, Ion Anghelescu.

2. Concepte cheie

• Identificare antropometrică: sistem de identificare inventat de Alphonse Bertillon (1853-

1914) „care constă în măsurarea diferitelor componente ale corpului uman: lungimea unor

falange, circumferinta corpului, lungimea urechii sau a nasului, înăltimea frunti etc.”

• Identificare dactiloscopică: identificarea unei persoane după amprentele digitale, palmare si

plantare.

• Identificare genetică: metodă indubitabilă de identificare prin determinarea codului genetic pe

baza acidului dezoxiribonucleic (ADN) prezent în corpul uman.

Exercitii rezolvate:

1. Cine a propus, pentru prima dată în lume, folosirea amprentelor papilare pentru identificarea

autorilor:

a. Dr. Henry Faulds;

8

b. Sir Francis Galton;

c. William Hershell.

2. Ce tară a introdus, pentru prima dată în lume, sistemul dactiloscopic de identificare a persoanelor:

a. Anglia;

b. India;

c. Argentina.

3. Cine a introdus dactiloscopia în România:

a. Dr. Valentin Sava;

b. Mina Minovici;

c. Andrei Ionescu.