Contribuția lui Enrico Ferri în dezvoltarea criminologiei

1. Istoric

Născut la 25 februarie 1856 într-o familie de .ărani săraci, Enrico Ferri a fost o remarcabilă personalitate care ,,a influen.at gândirea juridică, sociologică .i criminologică a începutului de secol XX.”1

Criminologul .i-a efectuat studiile juridice la Universitatea din Bologna, desfă.urând apoi o activitate profesională densă, fiind profesor universitar la Roma, Torino .i Bruxel. Acesta a de.inut .i func.ia de om politic în Parlamentul italian, având de asemenea .i o carieră ca avocat.

Ferri a studiat limba germnă la institutul Melzi, dar cu toate acestea nu a învă.at niciodată engleza cu adevărat.

În 1919 a fost însărcinat de ministrul justi.iei Ludovico Mortara să conducă o comisie cu sarcina de a redacta Noul Cod Penal. De asemenea, lucrările sale au stat la baza Codului Penal argentinian din 1921.

În activitatea sa, Enrico Ferri, a fost unul dintre primii exper.i care au definit criminologia. Acesta define.te criminologia, ,,.tiin.ă unică .i complexă, ca fiind studiul .tiin.ific .i experimental al delicventului .i prin urmare, al mijloacelor preventive .i represive care pot apăra societatea.”2

Ferri a fost studentul lui Cesare Lombroso la Universitatea din Turin. În timp ce teoriile lui Lombroso se bazau pe influen.ele biologice ca factori principali, Enrico Ferri a accentuat importan.a factorilor sociali .i economici.

A fost considerat unul dintre părin.ii „.colii pozitiviste”, deoarece a pledat întotdeauna împotriva unui sistem juridic bazat pe represalii .i pedepse, preferând măsuri de prevenire a criminalită.ii.

Enrico Ferri a fost ales în parlamentul italian în 1886 din partea Partidului Radical, dar în 1893 a trecut la Partidul Socialist Italian . A devenit membru proeminent al grupării „revolu.ionare intransigente” a partidului .i s-a împotrivit ideii ca un ministru socialist să facă parte dintr-un guvern burghez. Din 1904 până în 1908 a editat ,,Avanti” , cotidianul partidului.

Ferri a sus.inut neutralitatea Italiei în timpul Primului Război Mondial. El este reales ca deputat al partidului socialist în 1921, devenind un sus.inător al regimului fascist al lui Mussolini.

În 1929 este numit senator din partea Partidului Na.ional Fascist, dar la scurt timp după aceasta Enrico Ferri moare.

1 A se vedea Valerian Cioclei, Manual de criminologie, Ed. C. H. Beck, Bucure.ti, 2018, pagina 93.

2 A se vedea Ioan Constantin Gliga, Criminologie. Suport de curs, Bra.ov, 2014, pagina 11.

4

2. Literatură de specialitate

,,Spirit enciclopedic .i dotat cu o mare capacitate de muncă, pe lângă activitatea practică, Ferri a avut o bogată activitate .tiin.ifică, fiind autorul a numeroase tratate, cursuri universitare, monografii, studii .tiintifice etc.”3

În scrierile sale, Ferri a examinat multe măsuri anti-criminale, sau, a.a cum le-a numit el, “înlocuiri pentru pedepse”, cum ar fi: comer.ul liber, abolirea monopolurilor, locuin.e ieftine pentru muncitori, bănci publice de economii, iluminat stradal, metode contraceptive, libertatea mariajului .i a divor.ului”

Printre lucrările lui Enrico Ferri se numără:

a. Teoria imputabilitatii si negarea liberului arbitru (1878)

Ideea dezvoltată în cuprinsul studiului este aceea că scopul principal al pedepsei trebuie să fie preven.ia .i nu suferin.a provocată de duritatea sanc.iunii. Astfel, se dore.te ca prin corec.ia aplicată să se atragă aten.ia asupra consecin.elor unui comportament criminal .i evitarea unor evenimente asemănătoare. Infracțiunea, înainte de a fi o entitate juridică, este un fenomen natural și social care trebuie prevenit. Pentru realizarea prevenirii este suficientă certitudinea represiunii și nu severitatea acesteia.

b. Studii privind criminalitatea în Fran.a (1878)

Enrico Ferri î.i petrece un an în Paris unde î.i propune să realizeze studii despre tendin.ele .i caracteristicile criminalită.ii în Fran.a din perioada primei jumătă.i a secolului, utilizând datele statisticilor criminologice judiciare care apăruseră din 1826 .i care, considera acesta, au fost foarte pu.in tratate de speciali.ti în acea perioadă. Lucrarea a absorbit o mare parte din timpul său, dar a fost un adevărat succes.

c. Homicidul (1884)

În cuprinsul lucrării se dezbate ideea de apărare socială, cunoscută din cele mai vechi timpuri. Con.inutul .i sfera de aplicare a apărării s-au schimbat o dată cu evolu.ia societă.ii, fiind adaptată noilor realită.i.

d. Raport asupra discursurilor inaugurale ale reprezentan.ilor procurorului în anii 1884 .i 1885 (1886)

e. Socialism .i .tiin.e pozitiviste (1894)

f. Sociologie criminală (1906)