Criminalistică

Curs
8.7/10 (4 voturi)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 189 în total
Cuvinte : 82132
Mărime: 259.60KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. univ.dr. Badila Mircea Sandu
Universitatea ” Petru Maior” Tg. Mureş

Extras din document

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

Noţiunea

Cercetarea, descoperirea şi judecarea faptelor de natură penală, în general a faptelor ilicite, necesită ca întreaga activitate judiciară să se desfăşoare pe baze ştiinţifice, prin folosirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, a celor mai noi metode şi tactici de efectuare a actelor procedurale.

În decursul timpului, încă de la apariţia lui homo sapiens, acesta a desfăşurat o activitate de observare şi cercetare a mediului înconjurător, absolut necesară pentru a supravieţui, a încercat să descifreze anumite urme a surselor de hrană, de pericol, a duşmanilor etc., ceea ce a constituit o formă primară a ceea ce se va numi mai târziu – criminalistica.

Pentru prima dată noţiunea de criminalistică a fost folosită de judecătorul de instrucţie austriac Hans Gross în lucrarea sa „Manualul judecătorului de instrucţie” publicată în anul 1893, lucrare prin care investigarea faptelor penale este considerată o ştiinţă.

Anterior acestei date activitatea de cercetare a săvârşirii infracţiunilor cu ajutorul mijloacelor tehnice era denumită „poliţie tehnică” sau „poliţie ştiinţifică”.

După ce în anul 1902 Hans Gross defineşte criminalistica drept o „ştiinţă a stărilor de fapt în procesul penal”, majoritatea autorilor au adoptat definiri apropiate, mai ample uneori, dar cu preponderenţă orientate spre rolul acestei ştiinţe în cercetarea infracţiunilor în faza de urmărire penală: P.F. Ceccaldi „un ansamblu de procedee aplicabile în cercetarea şi studiul crimei (în sens larg) pentru a se ajunge la descoperirea ei”, I. Ceterchi, I. Demeter „ştiinţa despre mijloacele (tehnice şi tactice) ce urmăresc descoperirea, strângerea şi studierea probelor judiciare utilizate în procesul penal, în scopul stabilirii şi descoperirii infracţiunilor şi a celor vinovaţi, precum şi despre măsurile de preîntâmpinare a infracţiunilor”, I. Mircea „o ştiinţă care elaborează metode tactice şi mijloace tehnico-ştiinţifice de descoperire, cercetare şi prevenire a infracţiunilor”, E. Stancu „o ştiinţă judiciară, cu caracter autonom şi unitar, care însumează un ansamblu de cunoştiinţe despre metodele, mijloacele tehnice şi procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetării infracţiunilor, identificării persoanelor implicate în săvârşirea lor şi prevenirii faptelor antisociale” etc.

Criminalistica este percepută în sens larg, comun, marii majorităţi a populaţiei, ca o metodă de investigare a faptelor antisociale comise prin mijloace dintre cele mai seducătoare, artistice, o luptă între bine (anchetatorul) şi rău (criminalul, hoţul, violatorul, etc.) prezentată mai ales în romane şi filme poliţiste, cu suspans, rezolvări aproape incredibile, descoperiri neaşteptate bazate pe un element, în principiu, nesemnificativ, pe o perspicacitate a investigatorului ieşită din comun.

Este un ideal care, din păcate, în practică este destul de rar întâlnit.

Studierea criminalisticii, ca ştiinţă, de către viitorii jurişti, practicieni ai dreptului ca judecători, procurori, avocaţi, poliţişti etc., este o necesitate; acest studiu trebuie să conducă la o cunoaştere a mijloacelor tehnice de care dispun organele judiciare, a procedeelor tactice care pot fi folosite în ascultarea celor care au comis sau au cunoştinţă de săvârşirea unor fapte penale, în desfăşurarea unor activităţi de administrare a probelor necesare dovedirii acestor fapte.

Desigur, acest studiu nu poate fi exhaustiv datorită întinderii limitate a programei de predare şi seminarizare a acestei discipline în cursul studiilor universitare, însă problematica studiată trebuie să conducă la cunoştinţe medii care să ofere posibilitatea viitoare de a analiza şi înţelege felul în care s-au efectuat investigaţiile, concluziile la care s-a ajuns, probele administrate, pentru a se putea solicita completări a acestora, refacerea, administrarea lor în vederea stabilirii adevărului.

Aprofundarea cunoştinţelor de criminalistică va trebui făcută de către cei care lucrează efectiv în acest domeniu, prin cursuri de specializare pe anumite domenii (cercetarea falsurilor, cercetarea specifică a anumitor genuri de infracţiuni – ucideri, trafic de stupefiante, de armament etc., cercetarea, descoperirea şi ridicarea anumitor categorii de urme), prin cunoaşterea dotărilor tehnice mereu îmbunătăţite, de ultimă promoţie.

Considerăm important să se înţeleagă faptul că nu doar în faza de urmărire penală sunt necesare cunoştinţe de criminalistică, ci pe parcursul întregului proces penal, iar o bună cunoaştere a conţinutului acestei discipline trebuie să conducă la o activitate superioară calitativ în înfăptuirea actului de justiţie.

Prin urmare, criminalistica poate fi definită ca o ştiinţă a stabilirii stărilor de fapt necesare unei corecte încadrări juridice a faptelor ilicite comise, prin elaborarea şi folosirea metodelor tactice şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice de cercetare, de identificare, cunoaştere şi judecare a infractorului.

1. Obiectul

Din definiţia dată criminalisticii se poate desprinde obiectul acesteia, care constă în elaborarea metodelor tactice şi a mijloacelor tehnico-ştiinţifice necesare pentru descoperirea, cercetarea şi judecarea faptelor ilicite, acţiuni care privesc următoarele direcţii:

- elaborarea de metode tehnice necesare cercetării urmelor create cu prilejul săvârşirii infracţiunilor sau a altor fapte ilicite;

- adaptarea unor metode de cercetare ale altor ştiinţe la necesităţile criminalisticii, pentru aplicarea lor la cerinţele activităţii proprii;

- elaborarea unor reguli şi procedee tactice necesare efectuării unor acte de urmărire penală sau cercetării judecătoreşti

- valorificarea experienţei din activitatea de urmărire penală sau cercetării judecătoreşti prin cunoaşterea modului de rezolvare a unor cazuri practice, a modalităţilor de combatere şi prevenire a faptelor antisociale, stabilirea unor metodologii de cercetare pentru diferite tipuri de infracţiuni.

Preview document

Criminalistică - Pagina 1
Criminalistică - Pagina 2
Criminalistică - Pagina 3
Criminalistică - Pagina 4
Criminalistică - Pagina 5
Criminalistică - Pagina 6
Criminalistică - Pagina 7
Criminalistică - Pagina 8
Criminalistică - Pagina 9
Criminalistică - Pagina 10
Criminalistică - Pagina 11
Criminalistică - Pagina 12
Criminalistică - Pagina 13
Criminalistică - Pagina 14
Criminalistică - Pagina 15
Criminalistică - Pagina 16
Criminalistică - Pagina 17
Criminalistică - Pagina 18
Criminalistică - Pagina 19
Criminalistică - Pagina 20
Criminalistică - Pagina 21
Criminalistică - Pagina 22
Criminalistică - Pagina 23
Criminalistică - Pagina 24
Criminalistică - Pagina 25
Criminalistică - Pagina 26
Criminalistică - Pagina 27
Criminalistică - Pagina 28
Criminalistică - Pagina 29
Criminalistică - Pagina 30
Criminalistică - Pagina 31
Criminalistică - Pagina 32
Criminalistică - Pagina 33
Criminalistică - Pagina 34
Criminalistică - Pagina 35
Criminalistică - Pagina 36
Criminalistică - Pagina 37
Criminalistică - Pagina 38
Criminalistică - Pagina 39
Criminalistică - Pagina 40
Criminalistică - Pagina 41
Criminalistică - Pagina 42
Criminalistică - Pagina 43
Criminalistică - Pagina 44
Criminalistică - Pagina 45
Criminalistică - Pagina 46
Criminalistică - Pagina 47
Criminalistică - Pagina 48
Criminalistică - Pagina 49
Criminalistică - Pagina 50
Criminalistică - Pagina 51
Criminalistică - Pagina 52
Criminalistică - Pagina 53
Criminalistică - Pagina 54
Criminalistică - Pagina 55
Criminalistică - Pagina 56
Criminalistică - Pagina 57
Criminalistică - Pagina 58
Criminalistică - Pagina 59
Criminalistică - Pagina 60
Criminalistică - Pagina 61
Criminalistică - Pagina 62
Criminalistică - Pagina 63
Criminalistică - Pagina 64
Criminalistică - Pagina 65
Criminalistică - Pagina 66
Criminalistică - Pagina 67
Criminalistică - Pagina 68
Criminalistică - Pagina 69
Criminalistică - Pagina 70
Criminalistică - Pagina 71
Criminalistică - Pagina 72
Criminalistică - Pagina 73
Criminalistică - Pagina 74
Criminalistică - Pagina 75
Criminalistică - Pagina 76
Criminalistică - Pagina 77
Criminalistică - Pagina 78
Criminalistică - Pagina 79
Criminalistică - Pagina 80
Criminalistică - Pagina 81
Criminalistică - Pagina 82
Criminalistică - Pagina 83
Criminalistică - Pagina 84
Criminalistică - Pagina 85
Criminalistică - Pagina 86
Criminalistică - Pagina 87
Criminalistică - Pagina 88
Criminalistică - Pagina 89
Criminalistică - Pagina 90
Criminalistică - Pagina 91
Criminalistică - Pagina 92
Criminalistică - Pagina 93
Criminalistică - Pagina 94
Criminalistică - Pagina 95
Criminalistică - Pagina 96
Criminalistică - Pagina 97
Criminalistică - Pagina 98
Criminalistică - Pagina 99
Criminalistică - Pagina 100
Criminalistică - Pagina 101
Criminalistică - Pagina 102
Criminalistică - Pagina 103
Criminalistică - Pagina 104
Criminalistică - Pagina 105
Criminalistică - Pagina 106
Criminalistică - Pagina 107
Criminalistică - Pagina 108
Criminalistică - Pagina 109
Criminalistică - Pagina 110
Criminalistică - Pagina 111
Criminalistică - Pagina 112
Criminalistică - Pagina 113
Criminalistică - Pagina 114
Criminalistică - Pagina 115
Criminalistică - Pagina 116
Criminalistică - Pagina 117
Criminalistică - Pagina 118
Criminalistică - Pagina 119
Criminalistică - Pagina 120
Criminalistică - Pagina 121
Criminalistică - Pagina 122
Criminalistică - Pagina 123
Criminalistică - Pagina 124
Criminalistică - Pagina 125
Criminalistică - Pagina 126
Criminalistică - Pagina 127
Criminalistică - Pagina 128
Criminalistică - Pagina 129
Criminalistică - Pagina 130
Criminalistică - Pagina 131
Criminalistică - Pagina 132
Criminalistică - Pagina 133
Criminalistică - Pagina 134
Criminalistică - Pagina 135
Criminalistică - Pagina 136
Criminalistică - Pagina 137
Criminalistică - Pagina 138
Criminalistică - Pagina 139
Criminalistică - Pagina 140
Criminalistică - Pagina 141
Criminalistică - Pagina 142
Criminalistică - Pagina 143
Criminalistică - Pagina 144
Criminalistică - Pagina 145
Criminalistică - Pagina 146
Criminalistică - Pagina 147
Criminalistică - Pagina 148
Criminalistică - Pagina 149
Criminalistică - Pagina 150
Criminalistică - Pagina 151
Criminalistică - Pagina 152
Criminalistică - Pagina 153
Criminalistică - Pagina 154
Criminalistică - Pagina 155
Criminalistică - Pagina 156
Criminalistică - Pagina 157
Criminalistică - Pagina 158
Criminalistică - Pagina 159
Criminalistică - Pagina 160
Criminalistică - Pagina 161
Criminalistică - Pagina 162
Criminalistică - Pagina 163
Criminalistică - Pagina 164
Criminalistică - Pagina 165
Criminalistică - Pagina 166
Criminalistică - Pagina 167
Criminalistică - Pagina 168
Criminalistică - Pagina 169
Criminalistică - Pagina 170
Criminalistică - Pagina 171
Criminalistică - Pagina 172
Criminalistică - Pagina 173
Criminalistică - Pagina 174
Criminalistică - Pagina 175
Criminalistică - Pagina 176
Criminalistică - Pagina 177
Criminalistică - Pagina 178
Criminalistică - Pagina 179
Criminalistică - Pagina 180
Criminalistică - Pagina 181
Criminalistică - Pagina 182
Criminalistică - Pagina 183
Criminalistică - Pagina 184
Criminalistică - Pagina 185
Criminalistică - Pagina 186
Criminalistică - Pagina 187
Criminalistică - Pagina 188
Criminalistică - Pagina 189

Conținut arhivă zip

  • Criminalistica.doc

Alții au mai descărcat și

Urmele Instrumentelor de Spargere

- CAPITOLUL 1 - CONSIDERAŢII GENERALE "Persoanele răspunzătoare de aplicarea legii trebuie să se achite permanent de datoria pe care le-o impune...

Combaterea Criminalitatii Vamale

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INFRACŢIUNEA DE CONTRABANDĂ. 1.1.Regimul juridic vamal – obiect al ocrotirii prin mijloace de drept...

Cercetarea Locului Faptei in Cazul Infractiunilor Stradale - Furtul si Talharia

CAPITOLUL I 1. Infracţiunea de furt. Text incriminator. Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în...

Violența Domestică

ARGUMENT p. 2 CAPITOLUL I. Definiţii şi teorii asupra violenţei domestice p. 3 I.1. Violenţa domestică- definiţii şi scurt istoric p. 3 I. 2....

Personalitatea Infractorului

INTRODUCERE Actualitatea temei. Importanta acestui studiu nu rezida în scopul de informatie psihologica, sociologica sau axiologica asupra...

Criminologia Antropologică și Concepțiile Criminologice ale lui Enrico Ferri

Cap. 1. Enrico Ferri, scurtă biografie Enrico Ferri (1856 – 1929) a fost un criminolog, sociolog şi socialist italian discipol al lui Cesare...

Categoriile de Participanți la Infracțiune

1.INTRODUCERE Conform prevederilor art.41 CP, infracţiunea poate fi săvîrşită de două sau de mai multe persoane, adică în comun. Activitatea în...

Tactica Ascultării Învinuitului sau Inculpatului

CAPITOLUL I ELEMENTE DE ORDIN NOŢIONAL PRIVIND PĂRŢILE ÎN PROCESUL PENAL 1.Noţiuni introductive privind calitatea procesual-penală a părţilor în...

Ai nevoie de altceva?