Criminalistică

NOTIUNI GENERALE

l.Notiunea de criminalistica poate fi cercetata sub trei aspecte:

-o dimensiune artistica in care predomina misterul sau senzationalul;

-o dimensiune teoretica in care accentul este pus pe latura informativa si formativa;

-o dimensiune practica care priveste modul cum organele judiciare si expertii folosesc cunostintele dobandite in anii de studiu pentru stabilirea adevarului si aplicarii corecte a legii.

Dimensiunea artistica se regaseste in romanele si filmele de factura politista, in care anchetatorul este eroul pozitiv care se lupta cu cei mai inraiti criminali, hoti, traficanti de stupefiante si de fiecare data isi gasesc o rezolvare fericita.

Dimensiunea teoretica are in vedere cunoasterea de catre studenti, ptr.a deveni buni practicieni in orice domeniu juridic, a mijloacele tehnice de care dispun org. judiciare si expertii ptr.cercetarea si judecarea faptelor penale, precum si faptul ca org.judiciare trebuie sa cunoasca mijloacele tehnice de care dispun expertii pt. aflarea adevarului si sa inteleaga limbajul acestora, ptr.a analiza cu competenta cuprinsul acestora.

Dimensiunea practica-cuprinde o latura conspirativa, secreta. Notiunile teoretice dobandite sunt aprofundate de cei care lucreaza in acest domeniu. Dotarile tehnice, mijloacele de supraveghere a infractorilor periculosi, de depistare a obiectelor ascunse in ziduri, in metale sunt cunoscute numai de cei specializati in acest domeniu.

Notiunea de c-tica in literatura de specialitate are un continut foarte restrans, fiind integrata in criminologie, iar alteori, are un sens larg, cuprinzand medicina legala, pshiologia judiciara. Aceasta disciplina constituie o stiinta autonoma avand stranse legaturi cu alte stiinte.

Putem defini c-tica ca fiind stiinta care elaboreaza si foloseste mijloacele tehnice, metodele si procedeele tactice necesare descoperirii si cercetarii inf. si a persoanelor care le-au savarsit, precum si a prevenirii faptelor antisociale.

Obiectul c-ticii. C-tica are un obiect propriu de studiu si metode specifice de cercetare. Aceasta elaboreaza metodele de cercetare a urmelor infractiunii: urmele de maini, urmele mijloacelor de transport, urmele instrumentelor de spargere, urmele impuscaturii,

cu scopul de a identifica obiectele creatoare de urme si persoanele care le-au folosit. C-tica elaboreaza metodele tactice si procedeele de ascultare a persoanelor implicate in savarsirea inf.

C-tica actioneaza in prevenirea inf. printr-o activitate dusa in mod organizat de organele judiciare, pe baza unor metode si mijloace specifice unor grupe de infractiuni si unor categorii de infractori.

Metodele criminalisticii. C-tica foloseste atat metode specifice (descoperirea, fixarea si interpretarea urmelor si a mijloacelor materiale de proba, examinarea comparativa, efectuarea experimentelor, identificarea persoanelor si a cadavrelor dupa semnalmentele exterioare ori dupa resturi osoase, cercetarea falsului in acte), cat si metode ale altor stiinte cum ar fi: spectroscopia, cromatografia, holografia, anatomia comparata.

Structura cursului de c-tica. C-tica este o stiinta cu caracter autonom si unitar, dar cu toate acestea, din ratiuni de ordin didactic, este admisa o structura tripartita a materiei: tehnica, tactica si metodologia de cercetare a unor grupe de infractiuni.

Tehnica c-tica priveste mijloacele tehnice folosite de organele de urmarire penala si de experti pt. descoperirea, ridicarea, examinarea, fixarea si interpretarea urmelor si a mijloacelor materiale de proba. Sunt studiate principiile identificarii si mijloacele de aplicare a fotografiei judiciare la nevoile organelor de urmarire penala.

Tactica c-tica are in vedere studiul metodelor tactice folosite la ascultarea persoanelor participante la procesul penal si al procedeelor de efectuare a unor activitati specifice organelor de urmarire penala: elaborarea si verificarea versiunilor, cercetarea la fata locului, reconstituirea, perchezitia, prezentarea pt. recunoastere.

Metodologia c-tica studiaza mijlocele tehnice si metodele tactice folosite la cercetarea unor grupe de inf. ce prezinta un grad mai ridicat de pericol social, sau care solicita o specializare a organelor judiciare, aici mentionam inf. impotriva personei, sustragerile din avutul public si particular, accidentele de circulatie, darea si luarea de mita, traficul de stupefiante.

Legatura c-ticii cu alte stiinte.

C-tica, este o stiinta autonoma insa imprumuta din alte domenii ale stiintei notiuni si constatari pe care le adapteaza la specificul propriu:

1.Legatura cu medicina legala. Cea mai mare legatura o are c-tica cu medicina legala pt. ca din ea s-a desprins in urma cu mai putin de 100 de ani. La inceput medicul legist facea totul iar politistilor le revenea un nr. restrans de atributii. Cu timpul, politia stiintifica s-a dezvoltat atat de mult incat a devenit o stiinta noua numita c-tica.

Intre c-tica si medicina legala exista o legatura atat de stransa, incat unele fapte nu pot fi cercetate fara aportul medicului legist. Paternitatea c-ticii este revendicata de medicii legisti care studiaza acelasi fenomen, infractionalitatea, dar din unghiuri diferite. Intre cele doua stiinte exista raporturi speciale, datorate contributiei avute de medicii legisti la dezvoltarea c-ticii.

2.Legatura cu chimia. C-tica foloseste cuceririle chimiei in domenii cum sunt cercetarea falsului in acte cand trebuie sa cunoastem reteta de fabricare a hartiei si a cernelurilor pentru a putea deosebi intre ce este original sau autentic si ce este fals.